Capitolul 4

194 17 13
                                    

Dedic acest capitol lui: Kara-wattstory Inger_cazut13 hossupaula Spektra-Fredam Black_Moon84 @DaniDaniela707 @BeatriceAndreeaAndre și tuturor care imi citesc cartea! Vă mulțumesc!

Sper să vă placă capitolul!
☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆

Am inceput sa ma zbat cu toate puterile mele. Nu aveam ce cauta aici. Daca ma simt vampiri ca sunt aici sunt ca si moarta. Noi varcolacii din familia Sunlight avem un miros mai special pentru vampiri, avem sangele cel mai dulce.

- Potoleste-te! mi-a zis Beta-ul, incercand sa ma tina in frau.

- De ce ma duci la Castelul Vampirilor? Daca ne simt vampiri ne vor ucide, am zis ingrozita, nevenindu-mi sa cred ce prost putea sa fie.

- Nu ne va omori nimeni. Sau cel putin nu pe mine. Odata ce ajungem acolo, soarta ta va apartine lui. Nu e prima oara.

- Faceti trafic cu varcolaci, vampirilor? am spus absolut socata si dezgustata.

- Tu vei costa foarte mult. Vom fi asa de bogati si puternici, incat iti vom intrece si haita, a ras.

-Nu, esti nebun, am continuat sa ma zbat dar o durere cunoscuta m-a oprit.

Dracu sa te ia, Jake! Imi doresc sa nu te fi intalnit niciodata! Cand te voi gasi, te voi ucide!

Toate astea ne intamplau numai din cauza lui si asta ma infuriau asa de tare.

Atât m-a tot tras pana am ajuns in fata castelului. M-ai incercam sa ma zbat din cand in cand dar nu avea sens. Eram slăbită și lanțurile asta erau de argint și puternice. Poate daca eram fratele meu aș fi putut evada.

La intrarea castelului erau doi vampiri gardieni ce păzeau poarta și cum ne-am apropiat de ei cum si-au întors capul spre mine. Ochii lor roșii se uitau înfometați la mine. Unul si-a scos colții spre mine dar Alfa Zack a marait la el, zicand:

- Stai la locul tau, sugatorule. Varcolacul asta aparține Regelui.

S-au mai uitat la mine câteva secunde și apoi ne-au lăsat în interiorul castelului. Cand mi-am ridicat privirea să văd ce ma asteapta m-am îngrozit. Atâtea perechi de ochi rosii se uitau in directia mea. Unii cu pofta de sânge și alți cu dezgust. Vampiri ne cred niște animale dezgustătoare fara creier.

Mi-am aplecat capul, părul meu alb cazandu-mi peste față. Eram atât de expusă, toți ma studiau și tot ce vroiam era să fug de aici.

Ne-am oprit în fața unui vampir ce părea de un rang mai mare decât ceilalți. Statea la o masă ce era plină cu saculeti cu bani.

Aici are de gând să mă vândă?

- Russel! a zis încântat și cu un zâmbet arogant pe buze Zack.

- Zack. Iar ai venit să ne dai un varcolac? Uneori nu imi vine sa cred ce usor iti vinzi semenii, răspunde bărbatul ironic.

- Banii și puterea înseamnă tot, tu știi asta cel mai bine.

M-a împins în fața lui fortandu-ma să mă uit la bărbat. Russel s-a uitat la mine intens. Pupilele lui s-au dilatat și s-a încruntat spre mine confuz. Si stiam de ce era confuz. Varcolacii ca mine nu pot fi constrânsi.

- Care e problema cu varcolacul asta?

Nu l-am putut vedea dar mi-am dat seama ca Zack zâmbea arogant pentru ca vampirul se uita încruntat și nerăbdător in directia lui.

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Nov 02, 2018 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

Destine BlestemateUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum