Plăcere interzisă!

Capitolul 8.

-Karina?...
-Kim... nu imi vine sa cred! Doamne, cat te-ai schimbat. Nu te mai recunosc.

Are dreptate Karina. In doar cateva luni m-am schimbat enorm de mult din cauza lui Ethan. Am slabit destul de mult si am forme mult mai accentuate. Nu mai sunt acea fetita pe care o stia ea. Acum sunt o adevarata adolescenta. Ea a fost cea mai buna prietena a mea. Ne cunoastem inca de cand aveam 12 ani. Am fost una langa alta oricand am avut nevoie. Prietenia noastra a incetat acum cateva luni, cand Ethan mi-a interzis sa mai am vreo legatura cu ea. Pentru ca il iubeam si nu stiam ca se va transforma intr-un monstru, am indepartat-o pe Karina de mine fara sa ma gandesc prea mult.

-Tu vorbesti? Esti atat de frumoasa.

Aceasta poarta o rochie roz pal vaporoasa, destul de scurta, ce ii dezvaluie picioarele lungi si subtiri ca de felina. Parul ei este desprins si mult mai lung si cret. Poarta un machiaj simplu si da dovada de o atitudine impunatoare si de sexualitate.
Karina imi zambeste strengareste si imi intinde mana pentru a ma ajuta sa ma ridic. Acum inaltimea mea ma face sa ma simt mult mai mica si stearsa in fata ei.

-Avem asa multe de vorbit, Kim. Nici nu stii de cand vreau sa vorbim. Dar nu am stiut cum sa fac asta. Acum trebuie sa imi fac tura, dar dupa vreau sa ne intalnim sa vorbim. Te rog.

-Desigur, scumpo. Unde vrei sa ne vedem?
Spun scururandu-mi hainele cu palmele.
-Eu imi termin programul la 21:00. Ne vedem aici si dupa poate mergem sa mancam ceva?
-Asa facem. Ne vedem.

Acum, ca am plecat de langa Karina, gandurile din nou mi-au invadat mintea. Imi aduc aminte ziua in care i-am intors spatele..

-Uite ce e, scumpo, decat sa ma eviti si sa imi intorci mereu spatele cand am nevoie de tine in favoarea lui Ethan, mai bine imi spui. Nu vreau sa fiu a 5 a roata.
-Ai dreptate, Karina. A venit timpul sa incheiam aceasta prietenie. Ce tot spun... Ce avem noi nu se numeste prietenie. Ethan mi-a spus cat de falsa poti sa fii. Cum ai putut sa imi faci asta? Si te mai consideri prietena mea?
-Ce tot spui?
-Ethan mi-a spus cum ai incercat sa il convingi sa ma paraseasca. Nu-mi vine sa cred, Karina. Erai ultima persoana la care ma asteptam sa imi faca asta.
-O sa iti para rau ca il alegi pe el. O sa vezi.. Lucrurile intre voi se vor schimba. Tu nu vezi ca incet incet te indeparteaza de toti prietenii tai? Pana si de mine, Kim... Daca tu l-ai ales pe el..inseamna ca toti acesti ani, in care am fost alaturi una de alta, au fost ani de fatada.
Cu astea spuse, Karina isi ia geanta si telefonul si tranteste usa cu putere in urma ei.

Fara sa imi dau seama din cauza gandurilor, ajung in apartament. Imi verific ceasul si observ ca este ora 19:00. Intru in dormitor si ma trantesc in pat.

-Sa inteleg ca acum te am doar pentru mine?
-Intelegi bine, iubitule. Nu-mi vine sa cred ca nu mi-am dat seama ce prietena falsa era. O urasc atat de mult...
Spun si lacrimi in coltul ochilor mi se formeaza. Indepartez telefonul de ureche, imi trag nasul si incerc sa ma calmez.
-Linisteste-te, iubito. Eu sunt aici si te iubesc.. Si voi fi mereu.

Ma ridic din pat in cautarea unui album cu poze. Dupa minute lungi de cautat, il gasesc intr-un colt uitat. Il deschid si pe prima pagina observ prima noastra poza. Eram la ziua ei de nastere. In acea zi ne-am promis ca nu ne vom indeparta niciodata si vom fi prietene pentru totdeauna. Iau poza intre degete si o duc spre piept, dupa punand-o repede in geanta.
Intru in baie, ma strecor in cabina si dau drumul stopilor de apa fierbinte sa imi mangaie corpul. Imi masez cu grija fiecare parte a corpului si ma bucur de aroma gelului de dus. Imi clatesc corpul si ies infasurata intr-un prosop mare si pufos.
Sunt in cautarea unei rochite care sa dea putin farmec. Nu vreau sa mai simt o data ce am simtit la cafenea. Dupa o cautare indelungata, am gasit o rochita crem ce imi scoate formele, bine definite, in evidenta. Imi aplic un machiaj simplu, imi desprind parul si il aranjez putin. Sunt gata de plecare. Mai arunc o ultima privire in oglinda, imi iau geanta de pe pat si ies din apartament.

In fata cafenelei ma astepta Karina cu un zambet imens. Ma ia in brate cu foarte multa putere si ma trage de brat spre un restaurant. Ma aseaza la o masa si radiaza de fericire.

-Azi e o zi atat de speciala pentru mine, Kim... Azi te-am reintalnit si tot azi...implinesc 18 ani..
Raman cu gura cascata la auzul acestor cuvinte... Am uitat complet de ziua ei.
-Si, pentru ca azi e ziua mea, nu accept absolut nici un refuz din partea ta. Aveam in plan sa imi petrec noaptea cu prietenii mei, dar pentru ca te-am intalnit pe tine si evident esti mai importanta, vreau sa facem noaptea asta de neuitat. Dupa ce mancam, vreau sa mergem in club sa sarbatorim.
-La multi ani, scumpo!...Facem obsolut ce vrei tu. Tu esti sefa.
Spun si incepem amandoua sa chicotim.

Dupa o cina copioasa, pe care a insistat sa o plateasca, ne aflam intr-un taxi pornind spre cel mai luxos si cunoscut club.

Pasim increzatoare in club si ne asezam fix la bar. Karina comada doua shot-uri pe care le dam amandoua pe gat. Dansam lasciv una pe langa alta si acaparam cateva priviri cercetatoare din partea unor barbati incinsi. Dupa mult dans extenuant, ne asezam la o masa cu cate 3 shot-uri. Dau peste cap un shot si stramb putin din nas.
-Hai, Kimmm. Urmatorul. Haiiii, spune aceasta si bate din palme.
-Imi ajunge deocamdata.
-Hmm... mai mult pentru mine.
Spune aceasta si da restul shot-urilor peste cap.
-Daca nu bei cu gandul ca nu voi putea sa merg pe picioarele mele acasa te inseli. Sunt obisnuita cu alcoolul. Asta e nimic pe langa ce beau cu prietenii mei. Spune aceasta si isi da ochii peste cap.

Ii fac semn ca ma duc pana la baie si o las pe canapea, butonandu-si telefonul plictisita.
Ma rezem de chiuveta si imi privesc reflexia in oglinda. Sunt intrerupta din gandurile mele din cauza unor gemete infundate. Imi rotesc privirea si vad cum usa unei cabine se misca frenetic. Oftez si ies din baie.

Karina acum nu mai e singura. Langa ea sta un baiat brunet, din cate reusesc sa imi dau seama. Imi iau de la bar un cocktail si pornesc spre masa. Cand ii vad chipul baiatului inima imi bate din ce in ce mai puternic. Acesta face ochii mari si zambeste strengareste.

-Buna, Kim. Nu ma asteptam sa te intalnesc aici.
-Crede-ma, nici eu nu voiam sa te vad.
Acesta duce teatral mana spre inima.
-Va cunoasteti? Spune Karina cofuza. Incerc sa ii dau un raspuns, dar Ryan mi-o ia inainte.
-Suntem prieteni buni.
Pufnesc exasperata si ma uit furioasa spre el.
-Ryan, de cate ori vrei sa iti mai spun sau ce vrei sa iti mai fac ca sa intelegi ca nu am nevoie de tine sau de ajutorul tau in viata mea?
-Usurel, nu sunt aici pentru tine. Sunt aici cu niste prieteni. Am venit pentru ce ai venit si tu, pentru a ma distra. Mesajul tau a fost destul de clar. Am vazut-o pe prietena ta la masa si am fost curios sa aflu de ce este singura.
-Wow, gentelman ca intotdeauna. Ryan salvatorul a intrat din nou in actiune.
Ryan zambeste invingator si le face semn unor baiati sa ni se alature. Baietii se aseaza fara nici un comentariu negativ si incepem sa discutam despre diferite subiecte.

Ryan si Karina danseaza, iar eu ii privesc plictisita de pe canapea. Un prieten de al lui ma venereaza cu privirea, rugandu-ma sa ii ofer un dans, dar imi indrept cea mai urata privire spre el. Dupa ce si-au terminat dansul, Karina vine chicotind la mine.

-Haide, Karina, sa mergem. Maine e prima mea zi de munca si am nevoie liniste.
-Desigur, scumpo, asta voiam sa iti spun.

Ne ridicam de la masa si ne luam la revedere de la baieti. Luam cate un taxi din fata clubului si pornim fiecare spre casa. Dau adresa soferului si imi sprijin capul pe geam. Telefonul vibreaza in geanta si il scot cat pot de repede.

"Cred ca a venit timpul sa te revansezi pentru ce i-ai facut iubitei mele masinute. Imi place de prietena ta, dar inca n-am apucat sa o cunosc cat am vrut. Vreau sa imi mai obti o intalnire cu ea. Asta e un ordin, nu o rugaminte."
Semnat: al tau Salvator indragostit..

Buna dragii mei❤ Am revenit cu un nou capitol. Sper sa va placa si sa imi fiti in continuare alaturi.

#PupiciCuSclipici