Privește, suflete! Fii atent la fiecare mișcare. Dezamăgirea lovește în noi ca un topor. Lasă-i lama să ne taie. Îndură durere! Suntem doar noi, pierduți într-o lume de care nu aparținem. Și când lumea se va inunda, iar ploile îi vor lua pe toți pe sus, noi vom cânta. Potopul ne va spăla de regrete.
Ascultă, suflete! Fii atent la fiecare suspin. Suntem doar noi, rătăciți pe meleaguri pline de voci străine. Lasă-le să se scurgă pe lângă noi! Când lumea va fi mai neagră, ne vom acoperi unul pe celălalt, până când trăsnetele ne vor arde de vii. Ne vom lăsa cenușa în mâna vântului, până când ne vom pierde în zare.
Gustă, suflete! Fii atent la fiecare aromă. Șterge-ți lacrimile de sânge cu limba. Savurează-le amarul! Vom trăi cu otrava propriului destin până când pământul ne va chema la el. Viața e făcută să lupți, iar oricât de grea va fi crucea noastră, o vom căra în spate până la final. Mă voi hrăni din transpirația ta, în timp ce tu vei trăi prin bătăile inimii mele.
Suntem doar noi, suflete! Singuri și departe de casă. Dar noi vom privi furtuna, vom asculta tunetele și vom gusta ploaia. Când oamenii din jurul nostru vor fugi, noi vom înflori. Suntem făcuți să luptăm, căci viața noastră e haosul etern.
CITEȘTI
Castele de nisip
Short StorySufletele trăiesc, iubesc și au nevoie de putere. Gândurile lor se adună, se fac ghem și se așază undeva în interiorul nostru, așteptând să le ardem. Alegem să le ignorăm, să le dăm uitării, să ne ascundem în spatele rațiunii. Eu am luat cenușa, am...