Capitolul 13

94 11 0
                                    

Raven P.o.V

-Autumn! Nu poţi să îţi imaginezi ce mi s-a întâmplat! Astăzi am un date cu Chris!! Nu pot să cred!- ţip eu îmbrăţişând-o pe Autumn de fericire. Înainte să plecăm din parc, adică ieri, Chris m-a invitat la o întâlnire. Cine ar fi crezut că în ziua în care mă despart de iubitul meu şi primesc pentru asta o palmă ca lumea, voi fi invitată la un date adevărat cu cel mai drăguţ, amabil şi amuzant băiat din lume? Vă vine să credeţi? Că mie nu!

-Mamă, Raven! Mă bucur foarte mult să aud asta.- îmi răspunde amuzată prietena mea cea mai bună. Mă bucur atât de mult că o am ca prietenă. Nu ştiu ce m-aş face fără ea.

Normal că am sunat-o şi i-am povestit ce s-a întâmplat, dar m-am gândit să îi spun detaliul acesta face-to-face. Seara trecută s-a înfuriat atât de tare Autumn, încât am crezut că îl va bate şi ea pe Ash. Noroc că am reuşit să o calmez. Adevărul este că dacă James ar fi rănit-o, fizic vorbesc că emoţional clar a rănit-o, şi eu aş fi ieşit din pepenii mei şi acel pămpălău şi-ar fi dorit să nu mai exişte.

- Trebuie neapărat să vii azi la mine şi să mă ajuţi să mă aranjez. Vreau să arăt bine în seara asta.

- Vai, Raven! Un băiat trebuie să te placă aşa cum eşti. Nu trebuie să fii o altă persoană numai ca să îi fii pe plac! Şi crede-mă, dacă nu te acceptă aşa cum eşti, atunci nu este "prinţul" tău.- spune Autumn cu o voce înţeleaptă. Ne uităm una la alta şi dintr-o dată ne bufneşte râsul. Dacă vă întrebaţi: da suntem nebune. Ajunge să ne uităm una la alta în momente serioase şi deja ne bufneşre râsul.

-Cum de ai devenit aşa de poetică? Şi vezi să nu devii "soft" din cauza lui Aiden. Acum o lună n-ai fi zis aşa ceva.-îi zic eu pentru că ea nu vorbeşte de obicei în acest fel.

-Nu... vorbesc serios! Pe bune. Un băiat trebuie să te placă aşa cum eşti. Şi promite-mi un lucru: astăzi o să te comporţi normal cu Chris, daaar nu o să faci prostii, bine? Şi, în plus, nu devin soft, ce ai fată. Am fost, sunt şi voi fi o femeie independentă şi badass. Pff, auzi la ea, soft.-bombăne ea mai mult pentru ea, dar o aud şi eu.

-Da, mama. Promit. -spun eu dându-i un cot între coaste , lucru ce o face să râdă

***

-Sigur arăt bine în rochia asta? Nu este prea scurtă? Părul meu e aranjat? Nu e....-

-Gata Raven! Arăţi foarte bine! Şi eu care credeam că vorbesc mult când sunt stresată. -îmi răspunde ea începând să râdă.

-Haha. Foaaaarte amuzant. Deschide geamul să intre gluma.-răspund eu sarcastică.

În momentul în care se aude soneria, o iau la fugă coborând scările ca un elefant, mă scuzaţi, ca o căprioară. Noroc că mi-am luat adidaşi, Nike nu Adidas. Nu ştiu cum pot unii să poarte un adidas alb cu trei dungi negre. E ridicol. (A/N: no hate la persoanele care poartă Adidas. Mie personal nu îmi place brandul😂). Cu elan deschid uşa... din nefericire mi se agaţă brăţara de clanţă, iar eu... era cât pe ce să cad. Nu a fost cazul datorită reflexelor mele impecabile. Mulţumesc, mulţumesc *tuse* aroganto *tuse*. Ridicându-mi privirea îl văd pe Chris în pantaloni negri cu o cămaşă albă. Doamne holy mother of Jesus ce bine arată.

-Wow...arăţi uimitor! -spune Chris analizându-mă de sus până jos.

-Complimentul acesta pot numai să ţi-l întorc. Arăţi...wow.

- Bine bine, porumbeilor. Să ştiţi că avem multe camere la dispoziţie. Numai că aveţi grijă să folosiţi protecţie că nu vreau să fiu mătuşă aşa devreme. Dar dacă chiar e, să mă anunţaţi din timp. Ah şi Chris să nu uit să îţi spun o chestie. Ai grijă că Raven încă-

Dându-mi seama ce vrea să îi spună îmi pun mâna pe gura ei, Chris neînţelegând vorbele ei.

-Taci dracului din gură. Nici acum nu poţi să taci?-îi şoptesc eu pe un ton acuzator. Doamne, ce stânjenitor ar fi fost dacă ar fi terminat propoziţia.

-Raven este încă ce, Autumn?- întreabă curios Chris. Înainte să răspundă ea la întrebare, iau eu iniţiativa.

-Ceea ce a vrut să zică este că eu încă nu am avut timp să mănânc, aşa că ar fi bine să mergem undeva. Hai Chris!- îl iau de mână şi îl trag afară din casă, cât mai departe de Autumn, nebuna.

***

Momentan ne aflăm pe plajă şi ne uităm la mare. Seara asta a fost foarte reuşită. Mai întâi am fost la un restaurant după care m-a adus aici pe plajă. Nici că mi-aş fi putut imagina o seară mai romantică, deoarece torul a fost perfect.

-Şi, ce zici de întâlnire? Sper că ţi-a plăcut pentru că eu m-am simţit minunat. -spune el începând să râdă.

-Da, seara aceasta a foat perfectă. Mai ales mâncarea... -zic eu în glumă făcându-l să râdă şi mai tare.

- Să ştii că eu te-am plăcut din momentul în care te-am cunoscut numai că nu am avut niciodată curajul să te scot la o întâlnire adevărată pentru că îmi era frică să nu mă refuzi. Puh... un lucru mai trebuie să ştii: romantismul nu e făcut pentru mine, dar îmi voi da toată silinţa să mă exprim cât se poate de frumos. Cel mai mult îmi place la tine, Raven, naturaleţea. Nu eşti ca alte fete care stau ore în şir în faţa oglinzii şi se machiază, ci eşti pur şi simplu, tu. Simt că pot să vorbesc cu tine despre orice şi sper că şi tu simţi la fel. Deci, vrei să fii iubita mea? -mă întreabă băiatul din faţa mea care a reuşit să îmi fure inima.

*****
Black_heart327

I like bad ideas  Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum