Poems

Acolo unde pot fi eu...

Si iar ma întorc in întuneric..

Acolo unde-ai mei demoni ma așteaptă...

Aici in lumea voastră e plin de lacrimi si suferință...

Locul asta ce la-nceput de drum părea plin de lumina,fericire acum imi pare-ntunecat...

Imi îndrept usor pasii spre al meu întuneric ce-mi pare rai pe langa a voastră lume...

Lumina voastră ce ma fascina acum ma arde...

In întuneric umbrele ma învăluie intr-o aura protectoare...

Acolo sunt in siguranță langa cei ca mine..

Dar nu sunt oameni si nici demoni rai ce sufletul vor sa ti-l ia...

Au aripi ceea ce inseamna ca au fost îngeri..

Dar aripile-s negre...răutatea ce-n lumina voastră dăinuie a transformat îngerii in niște demoni..

Ei au rămas îngeri doar la interior

In adâncurile inimilor lor.

La exterior?

Sunt demoni rai si fara mila pentru a voastra lumina.

Șoapte ușoare din întuneric spre mine plutesc..

Ma cheama..

Le aud din ce in ce mai tare,mai clare...

Simt cum toata bunătatea in inima mi-e-nchisa...

Ușile inimii se-închid iar lacătul e pus...

Înger cu aripi negre eu devin, iar un altul vine spre mine...

Ma conduce-n întuneric...

Am ajuns in lumea mea..

Voi il vedeți un fel de iad...ne condamnați...

Dar aici...întunericul devine lumina...

Aici pot fi eu..departe de voi si-a voastra răutate.