Capitolul VII

667 18 17
                                    

O priveam, era atât de frumoasă, părea atât de speciala, în lumina lunii, vreau sa aflu mai multe despre ea.

-Pai nu știu, ma cheamă Juliette, dar toată lumea îmi spune Julie, am 21 ani, ma pasionează științele exacte, sunt la o facultate ce pe asta se bazează, anul II, mama mea nu mai trăiește de 5 ani, nu știu ce as mai putea sa iti spun... Ii mângâi încet obrazul, fiind atent la fiecare lucru pe care mi-l spune.

-Uite, Julie, esti atât de frumoasă... Spun apropiindu-mi fata de a sa, o sărut, luând-o prin surprindere, nu se aștepta la asta, era blocata, nu știa ce sa facă, se uita la mine panicata și își închide ochii atunci când o ating încet și delicat pe brat, cobor cu săruturile mai jos, pe maxilar, ea scoțând mici gemete ce îmi demonstrau ca ii place ce ii fac, era atât de inocenta, am revenit la buze imediat, era stângace, nu știa sa sărute. Momentul meu este întrerupt de telefonul care suna ca disperatul. Pufnesc enervat și răspund, era mama.

-Alo? Spun enervat.
-Bună, fiul meu drag! Ce faci? Te întrerup?
-Spun ce vrei o data! Marai urat la ea, ma enervează, știu ce vrea!
-Bine, ma rog, cum zici tu. Uite vorbeam cu mama Innei și am fi fericite dacă tu și ea v-ați căsători. Știi... Încearcă ea sa spună dar i-o tai repede.
-Mama, nici măcar sa nu te gândești, eu și enervanta aceea nu vom fi niciodată împreună! Ii tip in telefonul mamei, voiam sa ii spun ca a fost doar o aventura, dar mi-am amintit ca Julie era lângă mine și nu vreau sa audă asta. Încetează cu asta!
-Dar fiule! Ai nevoie de o so... Când ii aud aberațiile nu mai suport și ii zic repede.
-Am găsit pe altcineva! Acum lasă-mă! Pa! Ii spun repede și ii închid nelăsând-o sa mai spună ceva.

-Îmi cer scuze... Ii spun încet. Unde am rămas? O întreb și ranjesc.

-Aaa... Spune încet și se uita în jos. Ii prind bărbia cu 2 degete și ma uit în ochii ei albastrii, era atât de inocenta, obrajii ei erau atât de roz, iar zâmbetul ei timid și micuț ascuns pe fata ei când se uita la mine ma făcea atât de fericit, habar nu am ce face fata asta din mine. Ce ai spune sa îmi spui ceva despre ti... Dar telefonul ei o întrerupe din a-și spune întreaga propoziție.

Cu mana tremuranda își apuca telefonul și răspunde, fugitiv am reușit totuși sa vad cine o apela, era tatăl ei.

-Alo, tata..

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Jan 31, 2019 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

Căsătorie nedorita💔Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum