Cu El

Cupidon a sosit

Razele soarelui se jucau prin cameră eu m-am trezit și deodată am strigat:
-Vreau acasăăă la mine!
După câteva minute observ că odată se deschide și intră Alex într-un maiou larg și alb, iar blugii erau negri. În mâini ținea o tavă, în ea era: niște cafea, biscuiți, brioșe și un trandafir roșu.
-Văd că te-ai trezit, Mila! Ți-am adus micul dejun! Sper să-ți placă!
-A..mersi...dar trandafirul pentru cine e?
-Of.. prostuțo! E pentru tine! E roșu ca buzele tale.
-Ăămm.. mersi mult!spun eu rușinată.
-Acum hai să mâncăm, după acest mic dejun ne ducem să-ți facem cumpărături.
-Stai..ce? Nu am nevoie de cumpărături! Am hainele mele..!
-Da le ai..dar acasă!spune el cu un zâmbet ironic.
-...dar nu o să mă duci acasă?
-Da dar nu acum!
-Dar când, mie dor de părinții mei și prietenii?!
-Cândva...nu te îngrijora.
În acel moment am văzut că se apropie de mine că să mă sărute, iar eu îmi întind buzele, dar el nu mă sărută pe buze, doar pe obraz.
-Ai crezut că vreau să te sărut pe buze?! Chiar ai vrut?...sau pur și simplu?
-Da..într-un fel da! Am vrut să mă săruți.
El se uită la mine cu așa o privire...nu era, dar încrezută! Mă ia în brațele lui și începe să mă cuprindă tare.
Mă întoarce în fața lui și mă sărută, dar de data asta pe buze.