capitolul 6

2 0 0
                                    

Elena pov.

      A trecut o saptamana iar eu am inceput sa ma inteleg mult mai bine Alexander,totusi sunt sceptica cu privire la el.E un prieten foarte bun si grijuliu dar uneori mai are momente cand scapa o propozitie ciudata .Am inceput sa studiez foarte mult chimia si biologia si impreuna cu Alexander am invatat multe lucruri noi .
  In fiecare zi dupa scoala merg la el si il ajut cu experimentele.E un baiat foarte amuzant si poate face multe lucruri interesante .
Ii cunosc aproape toata casa ,mai putin camerele din holul secret.
   Azi urmeaza sa imi fac iar teste pe sange sa vad daca se întâmplă vreo anomalie .Poate imi fac griji degeaba si Alexander e doar un baiat bun .Cu toate acestea de ce sa nu fiu precauta.
    Îmi pun o picatura de sânge in epubreta si il analizez comparand imaginile de acum o săptămână cu cele de acum. Totul pare normal desi ce fac aici nu imi arata prea mult.
M:Scumpo Alexander te asteapta jos!
E:Bine mama, cobor imediat!
    Cobor jos unde Alexander ma astepta sa mergem la școală. Ma buvur ca scoala mea este aproape. Fac 10 minute pe jos daca merg repede.
E:Buna Alex, pregatit de școală?
Al:Nici nu ști.
E:Ok, sa mergem.
    Imi iau rămas bun de la părinți si pornesc spre școală cu Alexander in dreapta mea. Vorbim despre experimentele lui vechi si despre un lucru foarte ciudat, metaoameni.
E:Ok, ce superputere ti-ar placea sa ai?
Al:Telechinezie, ție?
E:Aripi.
Al:De ce ai vrea aripi?
E:Tu de ce ai vrea sa citesti gândurile oamenilor?
Al:Pentru a sti cand sunt sau nu mințit, cand cineva imi vrea răul, tu?
E:Aripile ma fac sa fiu libera, sa pot zbura fara ca nimeni sa ma poata opri, sa nu am granite, reguli, sa pot zbura deasupra furtuni.
Al:Foarte interesant.
E:Apropo ce este T. A. R.?
Al:Nu stiu despre ce vorbesti.
E:Alexander te rog nu ma minți, te-am auzit cand iai spus tipului ala Tom ca sunt TAR ce înseamnă.
Al:Te referi la acel lucru, nu e nimic. Doar o prescurtare de la prietena agresata.
E:Nu te cred.
Al:Asta e adevarul.
    Avea iar privirea aceia rece si indiferenta asa ca am închis subiectul. Am ajuns oricum la scoala si am mers in sala de clasa unde profesoara abia intrase. Am avut o ora desgul de ok, dupa prietena mea Mira a venit la mine cu niște fursecuri.
Mi:Buna Elena, vrei un fursec?
E:Sigur mulțumesc. Apeopo, cum merge intre tine si Ted?
Mi:Foarte bine, ieri am fodt într-o excursie in padure unde mi-a daruit un lănțișor minunat.
   Am vorbit foarte mult si eu am terminat toate fursecurile. Dupa alte doua ore plictisitoare am mers pana la cabinet fiindca mi se facuse rau.Dar cand am ajuns la cabine o amețeală ma cuprinde si cad jos lovinduma puternic la cap. Asistentasuna dupa o salvare si niște paramedici vin si ma ajuta ducându-ma in ambulanță. Mergem ceva si ajungem la spital, paramedici imi bandajasera ranile iar la spital am facut niste analize de sange . Docrorul mia spus ca mai trebuie sa stau in spital o zi pentru a ma adihni si a aștepta rezultatele analizelor. Ma asigurat ca nu ar trebui sa fie nimic grav.
    Seara acenit si doctorul mi-a spus ca totul este in regula. Am avut doar o cadere de calciu si mi-a sugerat sa mananc mai mult. Părinți mei nu au putut veni fiindca au fost blocați la aeroport fiind iar plecați si acum trebuie sa imi petrec noaptea aici.
     Ma punla somn sperand ca ziua de maine sa fie un pic mai buna si nu mai am parte de surprize.
Poc! Ce se întâmplă? Poc! Sunetul vine de pe hol, merg incet sa vad ce este. Nimeni nu se afla pe hol nici macar o asistenta. Luminile pâlpâie încet si ma simt ca in filmele horror. Merg încet si dintr-o data ceva ma apuca pe la spate si imi pune o carpa cu un miros ciudat. Incerc sa scap din mainile agresorului insa totul devine neclar si adorm.
*********dupa 10 ore*************
    Ma trezesc dintr-un somn adanc si observ o lumina izbitoare. Am crezut ca sunt la spital dar cand mi-am miscat mâinile am vazut ca una dintre maini imi este încătușata. M-am ridicat cat am putut si am reusit sa stau in șezut. Camera era una mica care nu avea decat un pat o noptiera si doua uși. Presupun ca una dintre ele duce spre baie. Incerc sa trag de catuse dar mai rău ma ranesc.Pereti par foarte duri, nu cred ca ma aude cineva dinafara casei daca tip cu toata puterea.
E:Hei, e cineva aici?Cineva,oricine?
  Nimeni nu imi răspunde, stau si il aștept pe cel care ma rapit insa nimic. Incerc iar sa strig si cand usa se deschide pe ea intra...

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Aug 24, 2019 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

Savantul Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum