Își pune capul în mâini, stand pe gresie în baie. Nu înțelege, nu știe cum sa se comporte. Nu pricepe ca lumea e plina de mincinoși. Plânge din nou. Trupul ii este zguduit de hohote de plâns. Nu mai este un copil. Dar se simte ca unul. Nu înțelege nimic și are încredere în toți. Vrea doar sa înțeleagă ce simte, și pentru cine. Si dacă simte ceva. Vrea sa nu își mai simtă inima rupta. Vrea sa fie indiferentă. Vrea atât de multe. Vrea sa nu mai fie ea. Vrea sa fie cineva care poate sa treaca prin viata fără sa o doară. Vrea sa fie matura. Sa nu se mai comporte ca și un copil.
Dar doar plânge aproape zi de zi, pe gresie în baie. Nu poate sa se schimbe.
