Toate cuvintele

20 Octombrie

Eu eram pe drum spre Italia cu Vincent. Nu am luat niciun avion. Era mai sigur asa. Intotdeauna ma gandeam cam cum ar fi Primul Craciun cu persoanele iubite de cand mi-am pierdut mama. De cand m-am lasat in vraja iubirii a lui Vincent ma simt atat de bine. Sa-l sarut si sa-l imbratisez de fiecare data cand mi-e frig. Ca o voce ferma si dulce sa te asigure ca iti va sta alaturi indiferent de circumstante si sa-ti faca un compliment cand te simti singura. Este prima data dupa mult timp cand simt asta.... E... atat de bine...

-Vincent?

-Da? 

- Se face seara, unde poposim acum?

-O sa vezi tu...

-Ce? Te rog sa fie ceva ne-nebunesc :) .

-Nebun este bun, retine :) .

-Ok..

Eu am adormit dar cand m-am trezit era deja noapte. Am iesit din masina si l-am vazut pe Vincent aranjand un foc langa o plapuma.

-Ce naiba faci?

-Camping!

-Oh da ca asa arata campingul :) .

-Pai... daca nu-ti place inseamna ca trebuie sa... TE GADIL!!!

Mi-a placut cum a inceput sa ma gadile pana m-a trantit de plapuma. Camd a incetat din gadilat m-a prins de mana, s-a apropiat de mine si uitandu-se in ochii mei mi-a spus:

-Sofia..

-Da?

-Sunt asa de norocos ca te-am cunoscut si ca te iubesc asa mult...

-Inceteaza! Nu vezi ce oribila sunt??

-Daca imi mai spui odata ca esti oribila te gadil din nou!

-Haide.

In loc sa ma gadile m-a luat mai strans in brate si m-a acoperit cu o patura aducandu-ma mai aproape de el. In timp ce el ma freca de maini ca sa ma incalzesc ma uitam la lumina focului si imi aminteam de momentele in care am vaut atata nevoie de dragoste... Cand imi era frica sa adorm cu lumina stinsa sau cand oamenii erau rai cu mine si cand mi se rupea sufletul atat de tare incat nu-mi ajungeau lacrimile si tipetele tot ce vroiam era o... imbratisare. Ii tot multumeam lui Vincent pentru dragostea lui si el imi spunea ca dragostea nu e un cadou pentru un singur om, ci pentru doi oameni... In clipa aceea ii zambeam si-l sarutam pe obraz.. Dar, din nefericire.. aceasta nostalgie placuta n-a durat prea mult. Cand atipisem se auzea un zgomot ciudat dinspre padure. Vincent s-a dus sa vada ce este dar cand am observat ca nu se mai intoarce m-am dus inspre el. Cand am intrat in inima padurii m-am oprit din alergat. Imi veneau numai ganduri sumbre in cap dar am inceput sa alerg si sa strig in continuare. Am ajuns la un perete transparent de care ma izbisem. Dincolo de el il puteam vedea pe Vincent torturat. Mi se rupea sufletul.. Strigam nu in timp ce lacrimile imi abureau ochii. Cazusem la pamant cand am realizat ca el murise... La un moment dat am simtit o mana rece pe spate. Era mama!

-Spune-mi cine este el!

-Ma-mama..?

-SPUNE-MI CINE ESTE EL!!!

-Este singura persoana de pe lume care ma iubeste...mama...

-Omoara-l exact cum ti-am arata eu!

-Dar de ce as face asta mama?? IL IUBESC!

-O sa se descotoroseasca de tine! Ia aminte de ceea ce-ti spun eu acum! OMOARA-L EXACT CUM TI-AM ARATAT!!!! Mai intai lasa-l sa te duca la tatal tau si dupa aceea scapa de el ca sa ramai doar tu si el...

M-am trezit.