Stânga.. stânga... dreapta..
Nu.. stânga din nou...
-Mă învârt în cerc?
Dreapta.. dreapta.. stânga...
D....nu..
Mă opresc.
Ce rost are să continui?
Îmi voi aştepta sfârşitul aici.. sigur mă va prinde din urmă...
Din următoarea mişcare îmi dau seama că nu am lăsat nici macar o urmă.
-Mă descurc şi singur!
De ce mă urmăriți peste tot? Nu...
Creierul meu este un labirint din care nu pot să ies..
-Lăsați-mă! Alo?
Nu este nimeni.. am rămas singur din nou...
