Fii mereu puternica...

300 29 1
                                    

Oficial trecuse o zi.

Mai aveam la dispozitie inca una, pentru a-l gasi pe Ferry, iar apoi si pe Barton.

Cum ajunsesem in Cantenburry, de cateva ore, a trebuit sa stau mai mult ascunsa.

Sansele de a fii recunoscuta aici, erau de suta la suta.

M-am schimbat in hainele mele, sa nu atrag si mai multa atentie asupra mea cu rochia de prostituata.

Mi-am ascuns parul in gluga si m-am catarat in cel mai inalt copac din oras, frunzele lui ascunzandu-ma perfect de trecatori, si de unde puteam sa studiez in ce parte l-as putea gasi pe Ferry.

Banuiam ca ar putea fi la Peretii Graffiti, o zona speciala a infractorilor, chiar la periferia orasului Cantenburry, numita asa din cauza desenelor graffiti de pe perete care ii atentiona pe cei care nu aveau treaba cu infractionalitatea sa stea departe de aceasta zona, caci acesta era teritoriul lor.

Cu alte cuvinte, aurolacii, hotii si deal-ari de droguri erau la ei acasa...

Mie una, imi placea sa ii spun Zona Fraierilor, pentru ca, sincer, altfel nu intelegeam cum toti infractorii se adunau acolo, stiind perfect ca, daca faceau ceva ilegal, politia stia oricand de unde sa ii ia.

Inchid ochii si oftez profund.

Dobitoci...

La fel ca si Ferry.

Pe care puneam pariu ca era tot acolo.

Totusi, cum politia era mai tot timpul in aceea zona, nu puteam risca inca sa intru.

Si pentru asta imi era ciuda.

Pierdeam timp pretios.

Iar Ferry putea sa plece oricand din Cantenburry...

Ating copacul si il fac sa imi creasca cateva mere pe crenguta atasata de creanga de deasupra mea.

Desi copacul era un stejar.

Puterile mele sunt prea tari...

Incep sa mananc merele, atintindu-mi privirea spre sectia de politie din centrul orasului.

Cory plecase deja din Cantenburry asa ca eram pe cont propriu.

Zander nu mai avea decat cateva ore de somn, si apoi... apoi se trezea se descoperea ca i-am tras teapa si am fugit, dupa ce i-iam oferit ceea ce aveam eu de pret.

Fecioria mea sau, ma rog, virginitatea...

Oftez, din nou, si mananc alt mar.

Nu cred ca voiam sa dau ochii cu el prea de curand.

Stiam ca mi-am distrus orice sansa sa mai fiu cu el... vreodata.

Dupa, inchid ochii si atipesc cateva ore pe creanga din varful stejarului.

Am fost trezita de o pasare, care s-a asezat linistita pe umarul meu.

Ma ridic si, dupa ce ii dau un pupic pe cioculet, cobor din copac, facand copacul sa ma lase de pe creanga pe alta pana jos.

Imi era dor sa imi vad casa, asa ca, am decis ca mai intai sa trec pe acasa, si apoi sa il caut pe Ferry.

Mi-am tras gluga bine pe fata si am pornit la drum, mergand pe strazile cotitoare, incercand sa ajung acasa mai repede, dar si sa evit ocazia de a fii recunoscuta.

Ajung in dreptul a ceea ce trebuia sa fie casa mea, insa gasesc o paragina.

Ma uit in jur, sa vad daca am gresit cartierul, insa cand realizez ca nu gresisem si ca ajunsesem unde trebuia, imi amintesc de vorbele lui Cory: "...ii are pe parintii nostrii. Au distrus casa. Daca as fi fost atunci, acolo, poate ca nu ar mai fi reusit sa ii ia. Si acum nu stiu cum sa acopar toata treaba asta in fata sefilor. In orice caz, pana rezolv aici si ne intalnim la locul de siguranta, ai grija de Terra. Si nu ii spune ce s-a intamplat!".

TerraUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum