Viața e complicată

Primul sărut?!

Ăsta era planul Zorei, m-am prins. Oare reușește să mă apropie mai mult de Ștefan?!
Are niște idei ciudate, dar drăguțe în același timp.

Intrăm în liceu la fel de uniți și lumea se uita ciudat. Acum ei chiar cred că sunt iubita lui.
În rest bine. Am avut ore ușoare și am avut mai mult timp de vorbit cu Ștefan, dacă tot suntem colegi de bancă.
Profesoara de franceză ne-a dat teme de rezolvat în timpul orei, iar eu cu Ștefan le rezolvam împreună.
Cu mine niciodată să nu faci vreun lucru serios fiindcă încep să spun glume și după mor de râs.
Așa s-a întâmplat și la ora ei. În timp ce rezolvam temele am spus o glumă și am început să râdem. Am încercat să ne abținem, dar profesoara ne-a auzit și ne-a dat o temă suplimentară de făcut acasă.
Din cauza glumei mele acum am mai multe lucruri de făcut, la naiba.

Eu: Scuze, din cauza mea acum avem mai multe teme.
Ș: Nu-i nimic, ne-am distrat!
Eu: Așa-i!
Ș: Vrei să vii la mine ca să facem tema împreună?
Eu: Sigur!

După ore plecam ca de obicei cu Ștefan, Zora și Marco.

Z: Alexa, ai trecut de casa ta!
Eu: Am văzut, și ce?!
Z: Unde te duci?
Eu: La Ștefan.
M: Deja?!
Eu: Ce deja?!
Ș: Facem împreună tema la franceză.
M: Aa, mă și speriasem!
Eu De ce?
M: Eh, și cu tine acum.

Ajungem la Ștefan acasă. Imediat primesc un mesaj de la Marco.

— mesaj —

M: Mă gândeam că de la ținutul de mână vă duceți la 👉👌👅
Eu: Ce prost ești :))

Ce era mai ciudat...că am înțeles prin emoji-urile alea la ce prosti se gândea Marco sau că Marco e atât de prost :))

Ș: Tu stai în dormitor, că eu mă duc până la baie.
Eu: Bine.
Ș: Să știi că suntem singuri acasă.

Ok, asta a sunat puțin ciudat. Cred că e de vină Marco cu aberațiile lui.
Ștefan se întoarce de la baie și începem să ne facem temele. Până acum totul era bine. Făceam glume foarte bune și în același timp făceam tema. După aproape o oră am terminat de făcut tema și am decis să mai vorbesc cu el.

Eu: Unde sunt sora și mama ta?
Ș: Sunt în vizită la o mătușă.
Eu: Mișto! Tu...

Îmi sună telefonul. Când mă uit, era mama.

— convorbire telefonică —

M: Hai acasă că am pus masa.
Eu: Ok, mama!
M: Bine, pa!

Eu: Trebuie să plec. Nu vreau să o fac pe mama să aștepte!
Ș: Știu cum e. Hai că merg cu tine.
Eu: Ok.

Pe drum vorbeam chestii neimportante, niște nimicuri. Mă duce până în fața casei. I-am mulțumit și înainte să plec l-am sărutat pe obraz.
Nu știu de ce am făcut asta, dar mi-a plăcut.

Am terminat de mâncat și mă duc la mine în cameră. Mă uit în telefon...

— mesaj —

Z: Ce-ați făcut, porumbeilor?
Eu: Tema la franceză. Tu ce faci?
Z: Ce crezi?!
Eu: ??
Z: Săptămâna viitoare mă duc la Marco acasă.
Eu: Ce drăguț, vrei să-i cunoști părinții.
Z: Nu!
Eu: Nu?
Z: O să fim singuri acasă.
Eu: Ah... Ok.
Z: Nu te panica.
Eu: Nu o fac! Sunteți mari. Cine știe ce-ați făcut atunci în baie la ziua mea.
Z: Nu-mi aduce aminte!
Eu: Apropo...
Z: Ce?
Eu: L-am sărutat pe Ștefan pe obraz.
Z: Wow! E un început.
Eu: Mda...
Z: Abia aștept să vă văd cum vă giugiuliți.
Eu: Oh, iar începem!
Z: Taci, că îți place!
Eu: M-ai prins!

— mesaj (între Ștefan și Marco) —

Ș: M-a sărutat Alexa.
M: Serios?! Ați avut primul sărut?!
Ș: Nu! M-a pupat pe obraz.
M: Fuck! Ești mai rău ca o fată.
Ș: Du-te mă!

Următoarea zi mergem împreună la liceu. Prin împreună mă refer la noi patru, nu noi doi!
Orele au fost la fel de enervante. Nu s-a întâmplat nimic interesant astăzi. Cel mai frumos moment a fost acela în care am ajuns acasă și m-am pus să citesc o carte.

Următorul capitol va fi mișto...probabil.
Sper să vă placă!