Smaraldul ochilor tăi

Capitolul 1

   Aștept deja de zece minute interminabile , după o persoană care se pare că vrea cu tot dinadinsul să-mi fure pauza. Poate că nu trebuia să-i spun în mesaj că o aștept pe hol. Tocmai când mă răzgândesc și aud clopoțelul sunând, semn că elevii intră la ore , îmi îndrept atenția spre pașii care se apropie grăbiți de mine.

— Ce a durat atât ? Te-ai blocat la toaletă ? Rostesc exasperată în timp ce îmi dau ochii peste cap într-un mod teatral.

— Foarte amuzantă. Am fost reținută..ca să zic așa. În fine. Ți-am trimis mesaj să ne vedem cu un alt motiv. Clara , poți să-mi faci o favoare ? 

  O privesc pe Melody , cea mai bună prietenă a mea de-o viață , cum își roade unghiile , cel mai probabil fiind nesigură cum să abordeze subiectul.

— Altă favoare ? A câta este pe săptămână asta ?!

— N-am ținut numărătoarea , îmi spune Melody pe un ton jucăuș , iar eu îi fac semn să continue , căci am rămas singure pe hol.

— Vreau să mă ajuți în legătură cu un băiat , mai exact să mă acoperi în fața părinților mei.

— Să ghicesc. El e motivul pentru care ai fost reținută ?

   Obrajii i se îmbujorează , ceea ce mă face să cred că am lovit drept la țintă cu afirmația mea.

— E ultima dată când te ajut.

    Chițăie fericită și mă ia de braț în drum spre casă.
Adevărul e că nu am cum să o refuz. Și ea m-a ajutat de fiecare dată când voiam să evadez din casă pentru o petrecere. Doar că ea are obiceiul cam des de a-mi cere astfel de favoruri , iar spre deosebire de mine , ale ei țin numai de băieți.
Ce pot spune ?! O adevărată influență negativă. Dar tot o ador pe nebună.

***
 
   După o zi lungă petrecută la școală , ajung într-un târziu acasă .Imediat ce intru pe ușă mă lovesc de un miros puternic de parfum de damă , ceea ce-mi dă de înțeles că mama se pregateste să plece la muncă , deși azi era ziua ei liberă. Ce pot să spun ?! Își iubește serviciul de contabilă.

  O văd cum se aranjează în oglindă , fiind prea ocupată de aspectul ei fizic ,decât de cum mi-a decurs mie ziua. Mă așez pe canapea și mușc dintr-unul din merele de pe fructieră.

— Mulțumesc mamă , pentru întrebare. Ziua mea a fost superbă , dar a ta ? O întreb eu ironică.

    Îmi întâlnește privirea în oglindă și pare enervată de faptul că am întrerupt-o din treabă.
Nu o mai întreb ce face tata , ci plec direct în camera mea.

   După ce îmi fac temele și mănânc , aleg să mă delectez cu o carte , așa cum fac în fiecare după-amiază.

    Spre seara primesc un telefon de la Melody care îmi cere să iesim la o plimbare pentru a-mi povesti impresiile despre băiatul cu care a ieșit . Accept mai mult decât bucuroasă să vorbesc cu o prietenă. Plictiseala datorată faptului că sunt singură acasă , mi-a acaparat fiecare por și am nevoie de o gură de aer proaspăt.

   Merg nici cinci minute până o văd pe Melody așteptându-mă pe una dintre băncile din parc, cum se întâmplă de fiecare dată când avem nevoie să ne confesăm una celeilalte.

— Bună , Melody !

— Bună , Clara !

— Deci cum au decurs lucrurile cu acel băiat care mi te-a furat întreaga pauză ? Încerc să o tachinez , lucru care o face să zâmbească.

— Chiar mai bine față de cum mă așteptam.

— Păi nu ai fost ferm convinsă să ieși cu el ? O întreb vădit curioasă.

— Așa e la prima întâlnire. Nu trebuie să ai mari speranțe ca mai apoi să-ți fie năruite.

    Ne continuăm discuția în același stil cateva ore bune în care îmi împărtășește trăirile ei legate întâlnire. Spre final nu se poate abține să-mi spună visătoare " Sper ca într-o zi sa găsești și tu un băiat care să te aducă cu capul în nori. Și să fie reciproc. "

    Instantaneu , la auzul acestor cuvinte , îmi zboară mintea la Noah , baiatul de care îmi place încă din clasa a 8-a. Deși sunt sigură că nu a zis-o intenționat , afirmația ei cu reciprocitatea pot spune că mi-a creat un gol în stomac.

— Ceea ce stiu este că nu o să întâlnesc prea ușor un asemenea băiat. Și am doar 16 ani , n-am îmbătrânit. Nu vă mai comportați cu mine de parcă mi-ar fi trecut vremea.
În plus , mai bine aștept prințul pe cal alb , nu ca alții să mă mulțumesc cu toți...Scuze , m-a luat valul.

   Melody dă din mână arătându-mi că nu a deranjat-o izbucnirea mea , prin urmare își continuă tratativul.

— Hai să ne găsim un termen limită până când ai să-l găsești .Spre exemplu până la vacanța de vară.

— Mai sunt doar două luni până atunci. Nu e ca și cum o să apară din neant.

— Niciodată să nu spui niciodată.

    Neîncrezătoare decid să pun capăt conversație , un motiv fiind și că se înnoptează așa că nu-mi rămâne decât să mă îndrept spre casă. Ajunsă aproape de blocul meu mă prăbușesc din picioare la ciocnirea accidentală cu o persoană . Îmi ridic privirea întâlnind niște ochi verzi , pătrunzători ce-mi fac inima să bată de două ori mai repede , reacție pe care nu o înțeleg și simt brațele lui frumos sculptate ridicându-mă de pe asfalt.

    Nici nu bănuiam ce impact aveau să aibă acei ochi de smarald asupra existenței mele anoste.

* Primul capitol este reeditat , acțiunea fiind aceeași doar că am umblat la unele amănunte și am adăugate fraze care să sune mai frumos. Sper să vă placă, deși aceasta e prima mea povestire și nu aveam deloc experiență. Iar ca să o rescriu de la capăt , nu am timp și nici răbdarea necesară. Prefer să mă axez pe alte cărți. ❤️ *