Văd că îți e foarte ușor
Să scrii niște versuri,
Prin care-un îndelung fior
Să stârnească demersuri.
Cuvinte sunt puține
Ca să îți mai scriu
Tot ce în cap îmi vine
Când aș vreau să descriu
Zâmbetul, fericirea
Ce erau pe fața mea,
Când de tine-și amintea
Această fată căreia tot îi scrii,
Și îi vorbești într-una, și de ea te ații.
Și-oricât ți-ar mulțumi
În versuri, strofe multe,
Mai tare ar dori
Ca glasul să-ți asculte.
CITEȘTI
Poezii
PoesíaIar fericită de-aș fi fost În viața mea vreodată, Nu-ți știam vre-un rost Pe lumea asta toată.
