Capitolul 36

2.9K 152 47
                                    

Sg: A venit budincuta, imi da cutia cu budinca.
Eu: Multumeesc, zambesc si pap fericita.

Budinca asta e ca un coltisor de rai, e nemaipomenit de buna, iar ciocolata se simte foarte tare exact asa cum imi place mie. Chiar atat de buna e mancarea din spital? Ca daca totul e ca asta as vrea sa raman aici macar o luna buna, numa pentru mancare.
Eu eram in lumea mea plina de budinca si mancare buna cand in tocul usii apare doctorul cuprins cu gandul printre fisele din mana lui. Isi ridica privirea spre noi si ne zambeste dragut.

Dr: Buna domnisoara, cum te mai simti?
Eu: Mult mai bine, imi pun budinca pe noptiera, ma doare putin mana, dar in rest ma simt bine.
Dr: Ma bucur sa aud asta, o sa iti fac un mic control, deci v-as ruga sa iesiti afara, se uita la Fahi si Suga.
Sg: Nu pot sa raman cu ea?
Fh: Daca eu nu pot nici tu nu poti, hai afara casanova.
Dr: Defapt poate ramane o sa ii fac bebelasului un mic control si poate vrea sa il vada, nu e cine stie ce, dar in mod obisnuit ambii parinti vor sa isi vada micutul, ii zambeste lui Yoongi.
Sg: Deci eu raman, zambeste intr-un fel in ciuda spre Fahi.

Fh: Fie..dar vreau si eu pozica cu bebele.
Dr: Ha? se uita putin nedumerit la ea in timp ce isi pregateste ustensilele.
Eu: Chestia aia ca o poza care i se face copilasului, zambesc.
Dr: O daa, o sa va fac.
Fh: Perfect, eu ies afara si astept acolo.
Eu: Poti sa mergi acasa, sigur este extenuata.
Fh: O nuu, o sa raman aici pana iesi si tu.

Dr: Cred ca ati putea merge, oricum programul de vizite e pe terminate, iar Iris mai trebuie sa ramana in spital sub supraveghere.
Fh: Of..domnule toate planurile mi le dati peste cap, face o fata bosumflata.
Eu: Doctorul are dreptate, chicotesc distrata, ar fi cazul sa mergi acasa cu restul, o mangai pe mana.
Fh: Bine atunci, oricum o sa te sun si daca e ceva vin cat ai clipi si maine dimineata la prima ora aici o sa fiu. Ai grija de voi.
Eu: O sa am, promit, o iau in brate.

Ma strange mai tare in brate si apoi se retrage din stransoarea mea, se uita la mine si apoi isi muta privirea pe Yoongi care era prins intr-o conversatie cu doctorul. Ii trage o privire urata fara ca el sa isi dea macar seama ca Fahi il omoara din priviri. O lasa balta cand vede ca acesta nu reactioneaza si ofteaza, isi ia lucrurile si imi mai zice sa am grija de mine si de bebe si ca o sa vina maine ca sa ma ia acasa. Am aprobat-o si dupa aceea pleaca linistita spre casa.

Dr: Pregatita?
Eu: Cred ca da, strang incet cerceaful in pumn.
Dr: Relaxeaza-te, nu se intampla nimic rau

Incepe domnul doctor sa isi faca treaba, chiar nu se intampla nimic rau, dar eu raman incordata. Habar nu am de ce imi e frica doar stiu ca imi e si toti fiori imi strabat intreg corpul. Sper ca micutul sa fie bine si sanatos stiu ca e inca mic si are doar cateva saptamani, dar tot vreau sa fie cat de sanatos se poate.
Sunt atat de pierduta printre gandurile mele incat nu imi dau seama cand Yoongi se pune langa mine si imi ia mana in a lui.

Sg: Sunt aici scumpo, stai fara de grija, imi saruta mana si asta ma face sa zambesc.
Dr: Totul e in regula aici, bebe e mic dar sanatos, ne arata ecranul prin care putem vedea micul embrion.
Eu: Ce micut e, ma uit la ecran si imi dau lacrimile fara sa vreau.
Sg: E micutul nostru, zambeste.

Ne uitam amandoi la ecran si zambim, e un lucru minunat sa il vezi, sa stiu ca e bine si ca eu am grija ca el sa fie sanatos. E un sentiment placut sa il vad pentru prima data alaturi de Yoongi. Pot sa imi dau seama ca si el e emotionat, imi tine mana strans dar pot sa simt ca tremura si stiu ca s-ar putea sa ii dea lacrimile curand, ii strang usor mana si el se intoarce spre mine putin ingrijorat.

Ma uit la fata lui si apoi zambesc, fata mea e intr-un contrast total, plang si sigur fata mea e rosie dar totusi zambesc, sunt fericita. Yoongi e la fel de fericit, vad asta in ochii lui, ii sclipesc de fericire. Ii simt mana pe obrazul meu, atingerea lui...am si uitat cum se simte. Inchid ochii si il las sa imi stearga stangaci obrajii plini de lacrimi. E placut sa il simt iar aici, langa mine..o nu, langa noi.

Tu mi-ai schimbat viața!Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum