Capitolul 16

563 40 3
                                    

*********Peste un an*********

Stateam intinsa pe micul pat, un pic cam neconfortabil pentru mine, uitandu-ma la peretii albi. Nu puteam sa ma gandesc la nimic alceva, decat la ce se va intampla daca banuielile mele erau adevarate. Eram asa de...nelinistita. Si stresata. Oare el cum va reactiona? Oare se va supara pe mine? Nu ca ar fi fost doar vina mea.

Tin minte prima oara cand Michael a indraznit sa rupa acea bariera protectoare...Am inceput sa ne sarutam pe canapea si ca un raspuns la toate rugaciunile mele, m-a luat in brate si am urcat la etaj. Ma asezat usor pe pat ceea ce ma facut sa chicotesc. Inca ii era frica sa nu ma raneasca. Am inceput sa-l sarut aratandu-i ca si eu vreau la fel de mult ca si el. Ma saruta apasat pe buze dupa care a coborat incet, lasand mici sarutari si acolo. Mi-am bagat mana in parul lui, obligandu-l sa se duca mai jos. Ezita, asa ca l-am impins de pe mine si i-am dat tricoul jos. M-am uitat in ochii lui si zambind, i-am spus ca vreau sa fac asta. Mi-a dat tricoul jos si imediat dupa, sutienul. In scurt timp nimic nu ne mai statea in cale. Ma privit in ochi si m-a sarutat in cet parca cerandu-si scuze pentru durerea pe care mi-o va provoca. A durut! As minti daca as zice ca nu...dar nu mi-a pasat. Tot ce stiam era ca-l iubesc si..stiam ca si el ma iubeste. Dupa Mikey prinse curaj. Era mult mai tandru cu mine si nu ezita sa-si exprime dorintele.

Am zambind gandindu-ma la asta. Acum..probabil vom fi si mai apropiati. Desi eram stresata stiam ca Mikey va fi fericit cand ii voi spune. Tot ce puteam face acum..era sa ma rog.

Usa se deschise, ceea ce ma facu sa tresar. Pe ea intra un barbat de varsta a doua, destul de dragut daca ar fi sa ne luam dupa aspectul lui.

Se apropie de mine cu un zambet larg si se aseza pe un scaun langa mine.

-Domnisoara ?

-Da! Zic eu tremurand un pic

-Nu trebuie sa va fie frica! Vom termina imediat.

***

Stateam pe scaun asteptand ca omul asta care parea dragut dar nu avea notiunea timpului sa vina. Dadeam din picior ca de obicei si citeam diferitele afise de pe peretii din biroul lui. Brusc m-am oprit si mi-am pus o mana pe burta. Am zambit incet si fix atunci indra doctorul.

-Domnisoara Jhonson...spuse el zambind.

-D..da?

-Felicitari, sunteti insarcinata!

Inima mi s-a oprit in loc si nu mai eram constienta de nimic. Nu stiam ce sa fac sau ce sa spun. Stateam pur si simplu si ma uitam la el. Intr-un final, am expirat repede si mi-am sters lacrimile de pe obraji.

-De cand...adica...in..cate luni? Ma balbai eu coplesita de emotii.

-In 3 luni.

"Bun..." gandesc eu. Daca Michael nu-l vroia nu voi putea face avort.

Abea dupa ce am urcat in masina mi-am dat seama la ce m-am gandit. O parte din mine credea ca el nu-l va vrea. Are 20 de ani si o cariera de succes. De ce sa vin eu sa-l impovarasc cu un copil? Mi-am pus iar mana pe burta, de data asta convinsa ca se afla viata in interiorul meu. Dar la naiba, eram fericita. Voi pastra copilul asta si voi avea grija de el cu pretul vietii mele fie ca el il vrea sau nu. 

***

Am deschis incet usa si am intrat in casa. Aveam atatea emotii. M-am dus in bucatarie si mi-am luat o cola din frigider. Brusc usa bucatariei se deschide si pe ea intra baietii.

-Heey,Ali! spune ash zambind

-Cum a fost la cumparaturi? intreaba Calum

-Dar...unde sunt cumparaturile? zice Luke cautand in frigider.

-Eu...incerc eu sa spun uitandu-ma la Michael.

-E totul in regula, Ali? ma intreaba acesta venind langa mine.

 Abea puteam sa respir. Toti se uitau ingrijorati la mine dar eu nu puteam spune nimic. Nu era ceva ce auzeai in fiecare zi. Plus ca imi era frica de reactiile lor. Trebuia sa le spun, acum. Dar fetele lor nu ma ajutau in momentul asta. Am inceput sa respir mai greu si m-am sprijinit de blat.

-Pentru Dumnezeu, Ali esti bine? intreaba Luke speriat

-Ali? Serios acum, ai patit ceva? ma intreaba Michael luandu-ma in brate

-Sa chem salvarea? incepu Ash sa se agite. 

Calum se uita igrijorat la mine si fix cand vru sa zica ceva..;

-Sunt insarcinata! zic eu dandu-ma mai in spate si privindu-i pe toti. 

Expresia lor era cea la care ma asteptam. Erau socatii cu toti. Abea acum imi dau seama ce bine seamana. Nu scoteau niciun cuvant. Mai mult imi pasa de ce va spune Michael. Imi las capul un pic in jos si ma uit la el. Se uita la mine uimit si tare as fi vrut sa stiu ce e in mintea lui.

"Te rog sa spuna ce vreau eu sa spuna. Te rog..."

-Esti nebuna? il aud eu pe Michael ca striga la mine

Toti, inclusiv eu, ne-am uitat uimiti la el. Simteam cum lacrimile imi invadeaa ochii si am vrut sa plec mai repede de acolo. Dar Michale ma oprit. A venit lana mine si mi-a luat doza de cola din mana trantind-o pe masa.

-Daca crezi ca iti voi da voie sa bei asa ceva in timp ce porti copilul nostru, te inseli. 

Baietii zambira si vma imbratisara toti pe rand zicandu-ne ca abea asteapta sa vada un mic Mikey sau o mica Ali alergand pe aici. Am inceput sa rad si sa plang de bucurie. Michael ma luat de mana si ma dus in camera noastra. A inchis usa si m-a luat repede in brate sarutandu-ma. 

-Nici nu iti pot spune....cat de fericit m-ai facut azi. zise acesta tinandu-ma in brate. Vom...vom avea un copil Ali. Voi fi tata. Nici nu stii ce mult mi-am dorit asta. Sa am un copil cu fata pe care o iubesc. 

Ne-am asezat in pat, eu fiind acum cu capul pe pieptul lui. Sa-l aud vorbind de asta, ma facea sa ma simt atat de bine. Ce proasta am fost sa cred ca nu il va vrea. 

Ma fortat sa ma pun pe perne, fiind acum fata in fata cu el. Ma privea bland in ochii, zambind. Isi puse o mana pe burta mea. In momentul ala inima incepu sa-mi bata mai repede si am simtit din nou cum lacrimile imi invadeaza ochii. Nu inceta sa ma uimeasca bunatatea si dragostea lui. Pentru mine....si peste cateva luni, voi impartasi dragostea lui cu copilul nostru. Totul era atat de perfect...

-Gandeste-te! spuse el incet. De acum, in fiecare dimineata vei lua micul dejun la pat, alaturi de iubitul tau si tatal copilului tau. Zambi insa stiam ca era serios. Voi merg cu tine la toate cotrolurile pe care va trebui sa le faci la doctor. Voi avea grija sa mananci sanatos si sa bei numai sucuri de fructe. Nu iti va lipsi nimic. Voi fi aici, langa tine, mereu. Da? 

Am inceput sa plang si l-am luat in brate. Nu puteam sa-i multumesc indeajuns celui de sus pentru ca mi la dat pe Michael. 

Cu lacrimi in ochi, continua:

-Si apoi, cand va veni timpul, vom merge impreuna la spital, si voi sta cu tine cat este nevoie. Nu te voi lasa singura. Promit. Si vom avea  un baietel care va semana cu noi.....si mereu cand ma voi uita la el ma voi gandi la tine si la tot ce ai facut pentru mine. Il vom duce impreuna la gradinita si il vom vedea crescand si invatand lucruri. Il vom invata de toate...si vom merge cu el in parc si ne vom plimba tinandu-ne de mana. Si apoi cand va creste si va avea probleme cu fetele va veni la noi si vom face in asa fel incat sa aleaga fata perfecta pentru el...si Ali...Sper sa gaseasca o fata ca tine.

Lacrimile ii curgeau incet pe obraji. Nu, nu stiam de ce credea ca copilul nostru va fi baiat dar...tot ce a spuns...m-a facut sa ma gandesc si eu la cum va fi viata noastra in viitor. Eram asa fericita. Si el era....si cum a spus si el...vom face in asa fel incat si copilul nostru sa fie 

Hey guys ^_^ Da, ati citit bine. Ali e insarcinata si ea si Michael sunt fericiti si totul e roz si unicornii cu pinguinii danseaza si...da am inebunit =))) Mersi ca imi cititi cartea ^^ Andy va iubeste

Better than now //Michael Clifford//Where stories live. Discover now