Troubled

trei

Harry.

"Ai impachetat totul? Nu vreau sa pleci fara ceva de care ai avea nevoie." Se uita in sus la mine, iar eu ii pot vedea lacrimile adunandu-se in colturile ochilor ei.

"Da, mama, am 18 ani. Sunt destul de sigur ca pot sa am grija de mine." Imi dau ochii peste cap in timp ce deschid portbagajul masinii si imi scot valiza.

"Ok, doar ma asiguram. Te rog, Harry, ai grija de tine si nu te prosti pe-acolo." Ma apuca de umeri, iar eu ma incrunt la ea. Tonul ei pare ingrijorat, dar stiu ca nu ma trimite in cealalta jumatate de parte de lume doar pentru "recuperarea" mea, ci pentru propria ei sanatate mintala. Stiu ca ea doar nu vrea sa se mai confrunte cu rahaturile mele, asa ca ma aflu aici in fata unui aeroport urias cu o geanta la picioarele mele si un bilet in mana. Sunt surprins cand doua maini fragile mi se infasoara in jurul gatului si ma trag intr-o imbratisare. Ii dau in schimb o jumatate de imbratisare, iar mainile ei tremurande sterg o lacrima care ameninta sa scape din ochii ei tristi.

"Te iubesc," zambeste ea si isi pune mana pe bratul meu.

"Mda..." murmur eu si imi scarpin spatele gatului. Stie pana acuma ca eu nu prea raspund la aceste doua cuvinte. Bineinteles ca ma simt ca un nenorocit de fiecare data cand nu raspund, dar nu ma pot forta sa-i spun cum ma simt cu adevarat. Fatada mea e construita pe o lipsa de compasiune; emotiile sunt un semn de slabiciune pentru mine. Mama imi ofera un ultim ramas bun in timp ce ma indepartez si trec prin usi. Curand, sunt la Poarta B11 cautand un loc unde sa ma asez. In timp ce merg prin fata unui scaun gol, geamantanul meu se agata de ceva si ma impiedic de propriile picioare. Chicotelile izbucnesc langa mine iar eu trag catre sursa o privire arzatoare.

O pereche de ochi albastri stralucitori cu centimetri de captuseala neagra se uita fix spre mine. Observ multimea excesiva de tatuaje cu pasari si pene care ii murdaresc portiuni mici de piele neacoperita in timp ce isi aseaza mainile pe picioarele ei incrucisate. Fata nu pare tulburata de privirea mea; nu se opreste din chicotit. Imi dau ochii peste cap si decid ca cel mai bine e sa o ignor. Ma asez cu un rand mai incolo si ii intorc spatele. Muzica mea blocheaza multimea aparent fara sfarsit de voci banale, iar eu imi inchid ochii cu speranta ca voi avea parte de un pui de somn inainte de a decola. Chiar inainte de a incepe urmatorea melodie, casca mea este smulsa, iar eu simt ca cineva imi impunge umarul. Ochii mei se deschid brusc furiosi, iar eu vad fata de mai devreme stand langa mine.

"Ce dracu vrei?" scuip catre ea. Duhneste a fum de tigara si aparent nu are idee ce dracu e ala spatiu personal.

"Pai, buna si tie." Acelasi chicotit enervant explodeaza din nou din gura ei, iar ea sta pur si simplu acolo, holbandu-se la mine cu un zambet pe fata.

"Cine naiba esti si de ce ma tot deranjezi?"

"Esti si tu in chestia asta?" Imi ignora intrebarea si in loc, imi pune una de-a ei.

La dracu, nu. Nu, nu, nu, nu, nu, nu, in niciun caz, ea nu face parte din asta impreuna cu mine. Ea imi ia privirea plina de groaza ca un raspuns si incepe sa trancane din nou.

"Eu sunt Hannah, si se pare ca tu si cu mine ne vom pierde timpul impreuna in urmatoarele sase luni." Se prezinta ea si ranjeste, lovindu-si umarul de al meu. Ochii ei clipesc catre inelul meu din buza, iar ea incepe inconstient sa se joace cu piercingurile ei din spranceana. "Te-a durut?" Continua ea inainte sa pot macar sa raspund. "Mi-am facut sprancenele acum ceva timp, si imi amintesc ca a durut ca dracu." Ceva ii atrage atentia in spatele ei si agitarea ei inceteaza. Da din cap in directia in care se uita inainte de a vorbi. "E si el in emisiune?"

Ma uit peste umar pentru a vedea un baiat cu o maneca plina de tatuaje, muscaturi de sarpe, si un cui in urechea dreapta. Geamantanul i se roteste in spatele lui, iar una dintre casti ii atarna pe piept. "Cum stii ca el vine cu noi?" Ma intorc inapoi si ranjesc la propriul meu sarcasm.

"Pot sa miros Canabis de acolo pana aici si se potriveste in genul nostru de multime." E clar ca tipul e enervat si se uita in jura dupa poarta lui in timp ce cheama un asistent pentru ajutor. Ne uitam amuzati in timp ce el isi ridica degetul mijlociu in spatele femeii in timp ce ea trece pe langa el de parca ar fi invizibil.

"Doi baieti misto timp de sase luni," Blonda cu ochi albastri intreaba din spatele meu. Se ridica si isi trece degetele prin parul ei incalcit. "Ma duc sa ma prezint. Vin imediat."

Sunt pe cale sa-mi repornesc muzica, dar apoi decid ca va fi mult mai interesant sa o vad cum se face de ras in loc. Se bataie pana la el si deodata zambeste in semn de recunoastere. "Stai putin, te cunosc! Am fumat o tigara cu tine, gen, acum o ora! Ah, nu stiam ca esti si tu bagat in asta!" Pufnesc la repulsia lui fata de ea si chicotesc in liniste doar pentru mine.

"Ok, am nevoie ca tu sa iei, gen, o mie de pasi in spate. Vezi tu, am o bula, iar tu tocmai ai spart-o ostentativ, asa ca..." se indeparteaza cu o grimasa. El ii impinge umerii inapoi si trece de ea. Izbucnesc in ras din cauza respingerii pe care si-a incasat-o Hannah in timp ce fata ei incepe sa prinda o culoare de rosu intens. Hannah se intoarce rapid intr-o parte si isi scoate limba la mine.

"Hannah, te rog comporta-te conform varstei tale. Nu e dragut," adaug eu si apas butonul de play de pe telefonul meu. Ochii mei urmaresc pe toata lumea din camera, analizand ceea ce fac. Privesc in timp ce doi copii alearga prin jur in timp ce parintii lor incearca sa ii calmeze si o doamna batrana in timp ce isi impinge cainele in jos pe interval intr-un carucior. Privesc in timp ce un barbat isi varsa cafeaua pe el si incepe sa injure din cauza ca si-a distrus noii lui pantaloni kaki; femeii de langa el ii curg balele in timp ce doarme cu gura cascata.

Urasc oamenii.

Cineva ia loc langa mine, iar eu ma intorc ca sa vad ca e vorba despre tipul cu care vorbea Hannah mai devreme. Isi ridica soldurile si isi scoate telfonul din buzunarul sau de la spate. Degetele lui ating butonul de skip din partea de sus inainte de a-l opri si de a-l aseza in poala. Ochii lui cad pe mine in timp ce isi scoate mana, oferindu-mi un zambet.

"Eu sunt Louis."

"Harry." ii scutur mana.

"Ah, vad ca esti un barbat cu un vocabular vast," spune Louis in timp ce isi inlatura parul de pe frunte. "Pai, macar e mai bine decat Gura Motor de acolo." zambesc si incuviintez la afirmatia sa. "Sunt oh-atat-de-fercit sa aflu ca ne va insoti in minunata, grozava noastra calatorie spre salvare," continua el.

"Mai spune-mi, cum ai cunoscut-o prima data?" intreb in timp ce trag de cercelul din urechea dreapta si imi opresc muzica pentru a-l asculta.

"Am fumat cu ea afara cam acum o ora. A venit la mine iar eu, fiind un gentleman, mi s-a parut ca e buna ca dracu," pufneste el. Zambetul i se transforma intr-o incruntatura inainte de a adauga, "Ei bine, asta a fost inainte sa-mi dau seama ca nu se opreste din vorbit. Insa inca cred ca e destul de buna, totusi."

"E al dracului de enervanta," murmur eu in timp ce ma dau in spate pe scaunul meu si imi intind picioarele in fata. In rahaturile astea de scaunele nu incape un tip de 1,90 m. Verific cat e ceasul de pe telefonul meu; avionul ar trebui sa decoleze in curand.

"Am o banuiala ca tu esti genul de tip care crede ca toata lumea e enervanta. Dar asta-i ok, pentru ca si eu sunt," spune el. Louis zambeste inainte de a se relaxa in scaunul sau si de a-si inchide ochii. Nu e foarte rau, presupun. Sunt doar usurat ca e macar cineva decent pe-aici.