Uraște-mă, Soro!

Prolog

Toți ziceau sa nu intri de partea cealaltă a porții. Pentru ca sunt demoni. Dar eu am văzut oameni ca si  nicidecum demoni.

Ceilalți ziceau ca sunt demoni cu chip de oameni. Demfoni ce te atrag in capcană si se folosesc de tine, de inocenta ta pentru a își împlini ritualurile satanice.

Vreme de multi ani a crezut asta, fara sa gândească si sa judece. A crezut in minciuni spune pentru a o proteja de partea cealaltă a lumii. Lumea asta are doua părți cea normala in care vezi lumina zilei de la fereastră si partea cea toxica cea care nu ai vrea s-o vezi ca sa nu te molipsești.

Cuvintele părinților si a bunicilor o făceau mai curioasă pe mica fata. Ea vazuse o fata de vârstă ei prin poartă. O fără mica cu chip angelic îmbrăcată intr-o rochie de vara. Părul ei blond ii dădea o aura de îngeraș, dar ce nu știa Anne-Marie e ca persoana aceea este un demon sortit sa o atragă pe partea cealaltă. S-o ispitească de la religie si o viață de copil sa ii fure inocența. S-o facă adepta a răului.