Alaska(h.s)

Capitolul 2

Capitolul 2

Mă privesc în oglindă: sunt îmbrăcată într-o rochie albă, din dantelă, cu mâneci lungi, care îmi ajunge până la genunchi,iar în picioare am o pereche de botine cu toc înalt, negre. Oftez și îmi trec o mână prin bucle, ca mai apoi să îmi iau geaca de piele întoarsă pe mine, îmi pun geanta pe umăr și să ies din cameră.

Mi-am petrecut ultima săptămână cutreierând Londra alături de Angelina și cumpărând caiete și rechizite pentru clasa a unsprezecea. Londra e un oraș foarte frumos, iar dezgustul meu pentru el a început să dispară.

Mă îndrept spre bucătărie și o observ pe Angelina, îmbrăcată într-o pereche de blugi și o bluză neagră, încălțată cu niște cizme fără toc.

Își ia ochii de la cerealele ei când mă observă intrând în bucătărie.

— Mamă, nu plecăm la parada modei. spune ea în glumă.

— Nu am nicio pereche de blugi la mine, astea sunt cele comode haine pe care le am. Gura Angelinei se deschide larg, iar eu îmi scot oglinda și adaug în strat de ruj roșu peste buzele mele.

— Nu ai nicio pereche de blugi la tine?! O privesc și dau din umeri nonșalant.

— Eu nu port blugi, doar fuste și rochii. Nici nu-mi aduc aminte când am purtat ultima dată o pereche de adidași.

— Suntem foarte diferite. spune ea, iar apoi mă apucă de gât.

— Ai terminat? o întreb. Ah, mătușa Amber unde e?

— Da și mama a plecat la muncă pe la șapte. Haide să mergem, stația de metrou e chiar la capătul străzii.

— Oh, spun eu, destul de uimită. Mergem cu metroul? Angi mă privește și începe să râdă.

— Da, cu metroul. Chestia aia care merge repede pe sub pământ. zice ea pe un ton batjocoritor. Îmi dau ochii peste cap.

— Știu ce e ăla metrou, doar că nu am fosf niciodată cu unul. Gura Angelinei se mărește din nou și își ridică mâinile în semn de predare.

— Doamne, tre' să te învăț multe. spune și își ia ghiozdanul negru pe umăr, împimgându-mă pe ușă afară.

~•~
Călătoria mea cu metroul a fost relativ în regulă. A trebuit să mă comfrunt cu o intrare brutală, deoarece nu reușeam să bag cartela aia afurisită unde trebuie, așa că a trebuit să cer ajutorul Angelinei, care râdea isteric lângă mine. Vagonul era mult prea plin și tipul de lângă mine puțea a pisică moartă și cadavru în putrefacție, un cuplu avea o ceartă oribilă câteva scaune mai încolo( el a numit-o pe ea ,, curvă" , iar ea a început să-i care palme) și un bebeluș plângea isteric, iar mama lui nu făcea nimic în privința asta. Pe cine păcălesc, nu mai merg cu metroul niciodată în viața mea.

Ajungem la poarta liceului ,, Willstone" după alte câteva minute de mers și intru, urmată de Angelina. Clădirea este mare și impunătoare, iar pe afară sunt cete de elevi care vorbesc și râd pe subiecte diverse.

— Haide să îți prezint gașca mea. spune Angelina și apoi mă trage spre un grup de trei fete. Acestea se întorc și toate o îmbrățișeză pe Angelina, eu începând să mă simt în plus. Fetelor, începe aceasta, ea este verișoara mea, Alaska, s-a mutat acum o săptămână.