Anisia-lupta dintre elfi și dragoni [FINALIZAT]

Capitolul X

    De când ne-am pornit la drum s-a înserat așa că eu si Sinah am instalat corturile si am făcut un foc. Am luat cârnații din rucsac, am luat niște bețe lungi si puțin groase si am înfins cârnații în ei. Ne-am pus o pătură lângă foc, am luat o pătură pe noi și am îndreptat cârnații spre foc. Câteva secunde eu si Sinah ne uităm unul în ochii celuilalt, parcă vrea să spună ceva dar ezită să o facă, după încă câteva secunde se decide că spună.

-Chiar nu există nici un mod prin care să ne mai vedem?

     De ce ține așa mult să rămân? Oare si el ma place, sau doar se gândește la popor mai mult ca mine?

-Nu știu, dar de ce vrei să ne mai vedem?

-Pai, am devenit prieteni buni știi? Si nu as vrea ca prietenia noastră să se termine aici.

     Știam eu, nu mă place. Doar nu s-ar uita el la mine, la un om. Si de ce mă supăr eu mă rog? Nu mai pot eu de el chiar. O sa plec si nu o să îl mai văd niciodată.

-Oh... da, chiar suntem prieteni buni. Eu merg sa dorm, nu poți să mai stai dacă vrei.

     Când dau să mă ridic de pe pătură Sinah mă prinde de mână și se ridică și el spre mine.

-Tu te-ai supărat?

-Eu? De ce să mă supăr?

-Nu știu, ai reacționat ciudat. Dacă vrei să pleci eu nu te opresc. Nu iti voi mai spune deloc să rămâi dacă nu vrei.

     Of...și cât aș vrea să-mi zică să rămân. Dar el nu simte nimic pentru mine așa că e mai bine să plec.

-Chiar te rog să nu-mi mai zici sa stau, eu am luat deja decizia. Noapte bună! Spun si plec în cortul meu.

-Noapte bună!

    Nu-mi place că am vorbit așa dur cu el, dar nu vreau să pară ca îmi place de el si de asta aș rămâne aici, pentru că sincer dacă el ar simții ceva pentru mine aș rămâne aici pentru totdeauna, dar dacă nu mă vrea nici eu nu-l vreau pe el. Si cu asta punct.