Anisia-lupta dintre elfi și dragoni [FINALIZAT]

Capitolul VIII

-Tu nu înțelegi că nu știu cum să ies de aici? Trebuie să mă ajuți Sinah, te rog!

    De mai mult de o oră încerc să-i explic lui Sinah cum am venit eu aici si să-i cer ajutorul pentru a pleca înapoi, dar parcă aș vorbii cu pereții.

-Majestate...

-Nu îmi mai spune așa, zi-mi direct Anisia.

-Cum doriți. Deci, Anisia, trebuie să ne ajuți să înfrângem dragonii.

-Cum? Ce dragoni?

-Dragonii sunt cei pe care i-am învins acum 800 de ani. Când a fost bătălia dintre elfi, oameni și dragoni, apoi intre oameni și elfi, dar până la urmă Regina Zehra, care era prințesa elfilor pe atunci s-a îndrăgostit de un soldat om și s-a oprit războiul, iar de atunci a fost pace, până acum 500 de ani când am rupt orice legătură cu oamenii pentru că ar fi fost nu stiu ce furt, cică oamenii au furat o amuletă că să mai poată intra mereu în lumea elfilor, dar nici până azi nu s-a găsit acea amuletă, si nici un om nu a fost văzut pe aici, asta până azi. Adică tu ești om si elf în același timp, asta e super.

-Dar asta seamănă cu povestea ce mi-o citea mama înainte de culcare când eram mică. Nu pot să cred că e reală.

-Voi aveți povești despre noi? Întreabă Sinah scoțând un râset scurt.

-Mai degrabă mituri despre voi, legende.

-Noi avem mituri despre voi cum că ați mâncat copii de elf.

-Ti se pare cumva că arăt că o mâncătoare de copii elfi?

-Nu, oricum nimeni nu prea mai crede mitul ăsta.

-Foarte bine. Acum mă ajuți să ajung acasă?

-Acasă? Parcă ne ajutai să învingem dragonii.

-Parca au murit toți.

-Au mai rămas, foarte mulți. Nu știu cum, far mereu vin și mai mulți.

-Off...te urăsc.

-Ce?

-E un fel de-a spune.

-Aa, deci ne ajuți să înfrângem dragonii?

-Da, că ajut.

-Daaa!!!

-Dar după aia mă ajuți să merg acasă bine?

-De acord!

    Sper că o să fac față unor dragoni, sper să lupt bine ai corect, sper sa fiu o conducătoare la fel de bună ca tata. Sper ca ceilalti elfi să mă primească călduros cum a făcut Sinah. Si, sper să mă întorc acasă.