Capitolul I

4.6K 108 6
                                    

Carlo

O studiez de la catedră pe aceasta fata bruneta, singura cu breton dintre toate fetele din clasa și cu ochii albaștri, mult prea albastri, stătea concentrata în a treia banca și scria in testul fulger pe care tocmai l-am dat, din când în când isi umezea buzele și își prindea buza de jos între dinții de un alb imaculat.
Trebui sa recunosc nu prea îmi plăceau clasele noii, mai ales ca o grămadă puștoaice se îndrăgostesc de diferiți profesori, într-un timp aveam o cutie plina de biletele de la toate casele la care predam.
Toată viata mi-am dorit sa predau limba și literatura romana iar acum visul meu a trecut de mult limita, de acum doii ani de când am început sa predau la facultate.
-Pixul jos acum!
Le strig ferm când aud clopoțelul care anunță pauza.
-Dar..
Se aude din a treia banca, fetita mea cu breton.
Incep sa iau lucrările iar când ajung în dreptul ei ma opresc și o privesc.
-Dar ce?
O întreb aproape în șoaptă și rușinat își ridica privirea în a mea.
Eu stand im picioare lângă ea, în momentul în care și-a ridicat ochii albaștri un șir de ganduri păcătoase îmi invadează mintea.
-Dar nu am terminat..
Rostește clar și calm, ii ofer un zâmbet în coltul guri și termin de strâns toate lucrările, le așez pe catedra și ma întorc către clasa.
-Toți în pauza mai puțin fata care nu a apucat sa termine.
Ma privea speriata, nu știa ce urmează, cel speriat eram eu pentru gândurile de mai devreme.
Rămâne în banca iar eu ma așez la catedră, ma privea și aștepta.
-Cum te cheamă?
Tresarea când îmi aude vocea și ma atinteste cu privirea.
-Tamara.
Imi place ce siguranță îmi transmite prin vocea ei.
-Vino în fata.
Se supune și se ridica, timida face pași pana ajunge în fata mea.
Arata mult prea bine pentru o boboaca.
-Spune-mi Tamara, de ce nu ai terminat testul in timp?
Imi mușc buza și abia aștept să-i aud răspunsul.
-Pentru ca au fost prea multe întrebări într-un timp prea scurt.
Ridic din sprâncene surprins de răspunsul ei hotărât, odată este naiva și odată se transforma.
-Și cum restul clasei la terminat Tamara?!
Pun aceent pe numele ei și își musca buza, lucru care nu e bine deloc.
-Eu nu l-am tratat superficial.
Ma face curios sa ma uit pe testul ei și încep să-l caut, ma uit repede peste el și din ce am văzut totul era corect, lipsea ultimele doua întrebări de cât.
-Tamara ne vom revedea în detenție după ore în aceasta clasa, vreau să-mi rezolvi ultimele doua exerciții.
Isi lasă capul în jos și doar da afirmativ, fără a mai spune ceva.
-Ești libera.
Imi arunca o privire și iese din clasa, o urmăresc și nu e deloc bine ce fac, îmi ispitește mintea fără a fii conștientă de asta.

Tamara

Nu cred ca am luat detenție din a doua săptămâna de facultate, sunt un dezastru total.
-Ce ți-a zis fata?
Ma întreabă Ella, colega de banca.
-Mi-a dat detenție pentru ca nu am terminat testul.
-Am auzit ca e drastic dar nu ma gândeam ca în halul asta.
Dau dezamăgită din cap și ies în curte la aer, ma așez pe banca și privesc prin curtea uriașă, eram supărată, dezamăgită de mine.
O anunț pe mama ca ajung târziu și bine înțeles ca să supărat, era foarte stricta în anumite privințe.
Încep si celelalte cursuri și în curând ma mai desparte doar 10 minute de detenție, ma sperie profesorul ala, e atât de ciudat, misterios și privirea aia... Te pune pe gânduri.
Ma îndrept cu pași mici pe holul lung pana în fata clasei unde cred ca deja ma astepata.
Apăs și întru, spre surprinderea mea, clasa era goala asa ca îmi așez geanta pe prima banca și inima mea nu bătea tocmai în regula.
-Ma bucur sa te găsesc aici.
Ma sperie și tresar, ma întorc cu fata la el și fără sa realizez îl privesc din cap pana în picioare.
-Ia loc în prima banca.
Ii plăcea sa dea ordine sa domine tor. Ma așez imediat și ma simțeam încolțita, as fii fugit imediat de lângă el, ma intimideaza.
-Tam..
Nu apuca sa termine ca se oprește cand îmi aude telefonul sunând, ma grăbesc să-l opreasc și ma comport ca și cum nimic nu sa întâmplat.
-Imi cer scuze.
-Cine era?
Ma întreabă calm dar interesat.
-Mama mea.
Il mint, era iubitul meu dar nu aveam cum sa spun asta.
-Eu cred ca este iubitul tău, nu e frumos sa minți.
Nu mai spun nimic și doar îmi doresc sa dispar, nici gândurile mele numai sunt în siguranță.
-Da, revenim la lucruri serioase, ai scăpat de detenție pentru ca ai făcut toate exercițiile corecte dar sper sa nu se mai repete pentru ca vei suporta consecințele.
Eram surprinsa de decizia lui, ceva nu era prea normal aici.
Ma ridic pregatita sa plec, se ridica și el și se apropie de mine.
Incremenesc în loc când ne privim in ochii, nu pot sa mai respir, ceva ma apasa.
-Ai grija Tamara.
Trece pe lângă mine lăsând o urma de parfum dulce.
Închide ușa în urma lui iar eu îmi duc mana la gat, simt ca nu pot sa mai respir efectiv, în stomacul meu se afla numai fluturi dar nu înțeleg de ce. Ce are el atât de special încât sa fie diferit de restul.
Nu am avut nici o relație serioasa pana cum, Rick este un tip mai mare din facultate, ne cunoșteam din înainte dar în urma cu ceva vreme am decis sa ne dam o șansă dar a devenit foarte enervant pentru ca ma presează tot timpul sa ducem relația la un alt nivel, adică sa face dragoste dar nu simt sa o fac.
Am auzit multe povesti cu fete prostie de băieți și lăsate după prima noapte, nu îmi imaginez rușine mai mare ca asta, nu zic ca trebui sa îl iei de soț pe primul bărbat din viata ta dar nici asa.
Ies grăbită din facultate și ma îndrept direct spre casa fără alta oprire.


CatarauIonela știu ca am promis sa nu mai încep alta carte dar nu ma pot abține, am o mulțime de idei dar promit ca voii posta zilnic în fiecare carte! 😁😁😁

Profesorul Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum