PROLOG
◀▶◀▶◀▶◀▶◀▶◀▶
Harry's pov
-Nu pot sa cred ca l-am pierdut! De ce , de ce eu ? De ce el!
-Linisteste-te, Sara! Harry e intr-un loc mai bun.incearca doamna Martin sa o linisteasca pe Sara, insa nu pot spune ca ma aflu intr-un loc mai bun.Nenorocitul de sofer , daca alegea sa se sinucida in alta parte eu eram acum cu prietena mea careia inca nu i-am marturisit sentimentele fiindca , um...am murit! urlu insa nu ma aude nimeni caci sunt o fantoma.Intre timp observ ca Sara s-a indreptat spre masina mea distrusa .
-Imi pare rau , Harry! Niciodata nu am avut curaj sa-ti spun , dar acum esti...mort! reuseste sa spuna , apoi izbucneste in plans.Ma distruge sa o vad asa .Niciodata nu mi-a placut sa o vad plangand.Incerc sa o imbratisez chiar daca nu simte.
-Harry, t..te iubesc! Sara marturiseste , iar eu raman blocat.M...ma iubeste?
