Captiv|Vkook|

capitolul 32

Un mic mormait iesi printre buzele rozalii ale roscatului, nasul sau incretindu-se usor, o mica strambatura aparand pe fata acestuia.

  Brunetul zambi usor indepartandu-si parul lung din ochi pentru a-si vedea mai bine iubitul. Ochii lui sclipira usor cand vazu cum cel mic se misca deranjat printre asternuturile pufoase. Isi puse usor mana dreapta peste corpul micut al iubitului sau, spatele micutului fiind lipit de pipetul lucrat al brunetului. Jungkook plasa un mic sarut pe fruntea roscatului, dupa care il stranse mai bine la pieptul lui.

  "Shh iubire, sunt aici!"

Brunetul il linisti cand simti agitatia micutului.  Nu se simtea bine, era inconfortabil. Cu o noapte in urma voia parca sa tipe de ce placere simtea, insa a doua zi nu mai voia sa ma simta nimic. Corpul il durea, picioarele ii tremurau, iar mainile simtea ca nici nu si le poate misca. O mica lacrima ii curse din ochiul stang chinuindu-se sa se intoarca cu fata spre brunet.

  "Shhh, e ok. Nu s-a intamplat nimic iubire, de ce plangi?"

  Spuse brunetul in timp ce ii mangaie parul si ii privi ochii dragastos.

"D-doa-are...."

Spuse roscatul printre micile lacrimi si sughituri. Facand brunetul sa se panicheze de-a binelea.

  Jungkook sari ca ars din pat, ducandu-se direct la baie pentru a lua crema. Avea de gand sa aiba grija de funduletul iubitului sau, pana la urma era vina lui.

  Il intoarse pe cel mic pe burtica, avand grija sa ii maseze corpul fara a-i provoca durere. Micul lui inger, ce acum era mai mult adormit, isi ingropa capul in perna, scotand un mormait multumit, era multumit. Se simtea bine, mainile brunetului ii atingeau lin corpul avand grija sa alinte fiecare bucatica de piele, fiecare centimetru pentru a face roscatul sa se relaxeze.

  "Gata iubire, acum totul este bine. Dormi putin si dupa ce te trezesti sa mananci ceva...."

  Roscatul aproba scurt si isi afunda pentru a 2 a oara in dimineata aceea. Brunetul zambi usor si se ridica usor din pat, invelindu-l bine.

Inchise usor usa in urma lui expirand usurat,acum il putea lasa sa doarma linistit. Totusi trebuia sa manance ceva, nu era sanatos sa ia atatea pastile si sa nu manance nimic. Voia sa aiba un bebelus sanatos cu roscatul, un bebelus mic si dragut, la fel ca iubitul sau.

  Ofta exasperat incepand sa pregateasca omleta cu sunca si niste suc de portocale. Nu trebuia sa manance nici prea mult nici prea putin. Era bine cat ii facuse brunetul, ii tinea de foame pana la urmatoarea masa.

Lua incet farfuria si paharul mergand pana in camera lor. Camera lor, totul era al lor, apartamentul lor, viata lor, viitorul lor. Copilul lor, avea asa multe vise, cum familia sa o sa traiasca fericita, fara complicatii, aveau sa traiasca alaturi de fiica sau fiul lor. Era sigur, era sigur ca reusise. Dar daca nu era asa? Daca nu reusise sa il lase pe Tae insarcinat in seara aia? Ce avea sa faca? Daca Taehyung avea sa afle cu adevarat intentia lui?

  Era stresanta, situatia era asa de stresanta. Voia sa se ghemuiasca cu iubitul lui, sa il sarute, sa il alinte si sa ii spuna cat de mult il iubeste.

  Insa fericirea iubitului sau depindea de acel copil. Ce putea face? Nu putea sa readuca copilul la viata si nici sa garanteze ca Taehyung va ramane insarcinat.

Intra usor in camera lasand tava pe noptiera de langa pat. Se aseza pe marginea patului, mangaind usor spatele roscatului. Un mic zambet ii acapara buzele brunetului, sarutand fruntea transpirata a iubitului sau. De ce transpirase asa rau? Nu era asa de cald in camera.

Sunt asa dezamagita de mine. A iesit un capitol dezastruos, imi pare rau.

Intrebarea capitolului: Vreti ca Tae sa ramana insarcinat? Daca da, fata sau baiat?