37 - Sfarsit

137 4 0
                                    

Copiii lui Evony semănau cu tatal lor, KAI era extrem de fericit  cand ii vedea . O  bătea la cap de fiecare dată pe EVONY SĂ MAI FACĂ unul măcar . Dar ea fugea de acesta și se ascundea la copii în încăpere : 

-Mamă , ce faci aici ? 

Era întrebată de cei doi și EVONY ARĂTA SPRE UȘĂ ZAMBIND : 

-TATAL VOSTRU MĂ  URMĂRESTE . 

-Mamă, ce treabă avem noi ? NU EȘTI ALEASA LUI ? 

-CUM , SUNTETI DE PARTEA SA ? 

-Mamă, trebuie să ne ocupăm de ale noastre ! 

Și uite așa , KAI iesea invingător datorită copilasilor . . 



Arianna era și ea mamă . Un singur copil  născuse . Era o fetiță scumpă ,Nathan o ținea mereu in brațe , aproape că uita  de iubirea sa : 

- DAR EU ? PE MINE NU MĂ SARUTI ? SUNT ȘI EU AICI NATHAN ! 

-PE TINE TE-AM SĂRUTAT ATATA TIMP ȘI FETITA ARE NEVOIE DE IUBIRE . 

-POFTIM ? STIAM CĂ AȘA O SĂ FIE ! MĂ RĂNESTI . NU VEZI CĂ SUNT SLĂBITĂ ? 

-Glumesc doar . Te iubesc , ARIANNA! 




-DOAR NU VREI SĂ-L INVETI LIMBA TA !  se certa ARI cu iubita lui și băiatul se uita spre cei doi de parcă vedea un film in direct : 

-Normal că trebuie să stie , în plus ii place ! 

-Nu sunt de acord . Nu ar trebui să-l intrebăm ? 

-Am vorbit cu el deja . EU SUNT MAMA LUI . 

-ȘI EU SUNT TATAL SĂU ! 

-Să nu vă opriti , da ? E așa palpitant de aici ! 

-Dragule , tu ne filmezi ? 

-O să le arat prietenilor mei cum se inteleg părintii mei ! Spuneau că doar  ai lor se ceartă . ACUM MĂ VOR CREDE ! 





Elaine ieși din casă obosită în acea dimineață . Nu era o zi mohorată , dar ea așa se simțea : 

-Oare  voi găsi pe cineva ? 

Se întreba în timp ce mergea și se uita în urmă , spre  casă . Avea de gand să caute prin tot orasul un tip care îi atrăgea atenția . ȘI SĂ ÎNCERCE SĂ IASĂ CU ACESTA . POATE AVEAU  CEI DOI UN FINAL FRUMOS : 

-Desigur . Să încerc în primul rand cu acel loc . 

Și se trezi minute bune mai tarziu la local . Nu mai trecuse de atunci , de la ultimul eveniment . CAND  SE CERTASE CU ENZO

-Simt că voi găsi pe cineva . M-a atras aici . 

Vorbi singură și dori să intre , dar sări în sus și se sperie în clipa în care apăru o mașină în viteză și  se opri înainte  să  treacă peste ea : 

-TU NU VEZI PE UNDE MERGI ? AICI E LOCALUL MEU ! O SĂ VEZI TU ACUM . NU COBORI ? 

Se purtă ca in trecut , DESI AM CREZUT CĂ SE SCHIMBASE Și vru  să arunce in persoana respectivă  cu adidasul stang : 

-NU AUZI ? DE CE NU COBORI ? 

Uită ea de local și de tipul acela , dorea să se certe . Se postă în dreptul portierei și vru să tragă de aceasta , ori să izbească în geam cu adidasul , dar nu mai apucă . Se pare că  fusese auzită . Și acea persoană lăsă geamul în jos , doar cat să se vadă la față : 

-E localul meu . Din cate stiu . M-am întors la treabă . 

Cand îi zări chipul și auzi  acea voce , scăpă adidasul din mană . Se clătină pe picioare și înainte să lesine , ENZO apăru langă aceasta și o cuprinse în brate : 

-Cred că am vedenii , nu am luat pastile azi . 

Zise ELAINE fără să creadă și Enzo o sărută pe frunte în secunda următoare . Cand ii simti buzele și cand primi atenția aceea din partea lui , se prinse . CĂ ERA EL .  AICI . 

-Dar te-au luat ! Am văzut eu . . 

Se opri din vorbit cand Enzo zambi și o  atinse pe obraz cu mana : 

-M-am întors , ELAINE. Crede-mă , era să pier . Îi datorez viața unui prieten . 

-ENZO, ai venit la timp ! Trebuie să fim și noi părinti , am rămas în urmă .. . 

-Cum , vrei să cred că nu ai fost cu altii atatia ani ? 

-NU AM FOST , poti să intrebi pe cine vrei ! 

-Nu o să întreb , te cred , ELAINE . Te tachinam doar . 

-Fosta ta are copil , știai ? ÎNCĂ MĂ ÎNTREB DACĂ ESTE AL TĂU .

-ESTE AL LUI ARI . NU AL MEU . 

- EȘTI SIGUR, ENZO ?  SĂ TE CRED ? 

-Nu mă atingeam eu de ea fără  protectie . Cu tine e altceva . 

-Atunci să ne grăbim ! Trebuie să ajungem in pat . O SĂ DEVENIM BĂTRANI ȘI COPILASI NU VOM AVEA ! 

-DOAR NU VREI ACUM ? Abia ne-am revazut . 

Se planse Enzo și Elaine  se aplecă să pună mana pe adidas : 

-De ce stai cu piciorul așa ? E totul in regulă ? 

Îl atinse pe picior și Enzo încercă să nu spună ceva, desi  îl durea : 

-Au trecut anii , nu ? Dacă ai avea habar  ce am fost nevoit să fac la ei . 

-O să am grijă de tine! 

Îl luă în brate și  aruncă iar  adidasul . Enzo  zambi de parcă toate cele  trăite nu fuseseră cu adevărat  reale și după aceea , își îngropă fața în părul ei : 

-Crezi că vom avea o familie ? 

Șopti Enzo încordat și Elaine dădu din cap, fără să  se lase afectată de trecut : 

-O să avem . Dar înainte de toate , trebuie să afli că te iubesc !

Și Elaine  avu dreptate . Nu a durat mult, pană cand au aflat că este însărcinată  . Avea să fie cel mai mic dintre toti copilasii . Unii erau mari deja . 













Iubire din obstacoleUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum