"Amor estival"

Capitolul 7☆

           -Gerald ce îmi place să văd cum suferă niște puști și baba aia de Denisia. (spune ea foarte nervoasă, aruncând un cuțit într-o fotografie cu Varsh)
         -Helen îl vom prinde pe Varsh și o să îi facem ceea ce merită. (Spune el cu paharul la gură)
       -Gerald am ajustat costumul la glezne îs două cuțite mai mici, care fac moartea mai dureroasă.
       -Helen de asta te iubesc, ești așa diabolică și sadică la fel ca mine.
       -Gerald știi că eu m-am folosit de Varsh, ce dracu să fac cu copilul ăla să fim serioși.
          

    ...
    

    Era ora 09:30, iar eu încă mă gândeam la ceea ce i-am făcut fratelui meu, dar de ce ar face asta și el? Nu înțeleg, îmi fac o cafea lungă tare pentru că îmi simțeam creierul cum explodează, ca o împușcătură în cap. Îmi iau cafeaua, merg spre bibliotecă și iau o carte bună care mă poate relaxa.
      Denisia dormea, iar eu mai mergeam din când în când ca să îi pun comprese cu apă rece. ÎI era foarte rău, avea febră și vărsa.
      Sună telefonul.
-Ce vrei Gerald, hai și omoară-mă!
-Bună Gerald, îți amintești de mine?
-Da, da, da Helen ce vrei?
-Pe tine am fugit și sunt în casa mea acuma, ajută-mă!

...
   -Prostuțul nici nu știe ce îl lovește, îl rezolv eu Gerald.
   -Cum dorești iubita mea.
   -Să înceapă distracția! (iar ea atunci se retrage în întuneric și începe a râde)

...

   Denisia promit că mă voi întoarce repede acasă, Helen are nevoie de ajutor și merg să o ajut!
   În momentul ăla spaima mi-a intrat în corp când am văzut că Deni mă prinde de mână și mă strângea, de parcă îmi zicea că nu e bine ceea ce fac. Îmi trag mâna și mă deplasez în bucătărie, am luat cel mai ascuțit cuțit din bucătărie.
     Ies pe ușa casei, era foarte frumos afară, mă pierdeam în florile care cădeau din copaci și de tristețea mea când vedeam atâta suferință.
    Merg pe drum și se întuneca-se îmi era teamă și mă uitam în spate din 3 în 3 sec, având impresia că mă urmărește ceva.

...

-Gerald îl vezi?
-Îs în spatele lui parcă știe că îl urmărește cineva.
-Gerald scoate cuțitul și aruncăl în piciorul puștiului.
-Am înțeles, Helen sunt pregătit!
-Acum!

...

  Eu mergeam pe drumul întunecat, dar deodată un cuțit îmi lovește spatele. Am căzut la pământ și nu înțelegeam cine îi, numa văd o umbră și leșin.
        -Îmi pare rău Varsh, o fac pentu ea! (spuse Gerald cu ochii plini de lacrimi)

...

-L-ai prins Gerald?
-Da, l am prins!
-Acum vii cu el și îti voi povesti planul o să fie o nebunie.

...

    Din când în când mai trăgeam cu colțul ochiului să văd ceea ce mi se întâmplă. Tot ce am văzut era o lumină purpurie, de parcă eram într-un pat pufos plin de pene.

...
  

-Gerald te rog smulge-mi părul din cap și trage-mi una.
-Bine stai nemișcată.
-Awwwww Gerald, mi-a plăcut!
-Acum care îi planul, Helen?
-Tu mă vei lega de acel scaun, iar băiatul trebuie să răspundă la niște întrebări pe care i le vei spune tu, amenințândul că mă vei măcelării în fața lui.
-Să începem, l-am auzit!

...

Alo e cineva acasă, cobor scările și o văd pe Helen pe terasă legată, bătută și fără păr în cap. Parcă eram într-un film de groază halucinant de înfiorător.
     Sună telefonul:
-Alo ce vrei?
-Am un joc pentru tine Varsh, trebuie să răspunzi la următoarele întrebări că altfel Helen o voi măcelării în fața ta.
-Nu îi face nimic te rog, accept provocarea!
-Cu o condiție, dacă pierzi tu vei fi omorât.
-Accept Gerald!
-Să începem!
-Ce film de groază are trăsături masacrale?
-Cannibal
-Corect!
-Ce armă are personajul din filmul Halloween?
-Un cuțit!
-Corect!
Iar apelul se încheie. Bitch am reușit. Merg repede lângă Helen și o dezleg. Numa deodată, Helen scoate un cuțit și mi-l înfige în burtă am căzut la pământ. Mă trezesc legat de un scaun iar deodată din umbră vin Gerald și Helen ținându-se de mână.
   -Voi, de ce?
   -Pentru că tu ai toată faima, băiatul care a scris despre crimele noastre.
   -Așa că eu Helen voi fi noua vedetă nu tu Varsh.
  Atunci Helen îl trântește la pământ pe Varsh și îl bate foarte tare. Gerlad și tu trebuie să fi acolo jos. (spuse Helen cu un zâmbet bolnav pe față)
    Astfel ea îl înjunghie pe Gerald în inimă murind din prima, iar ea se aruncă peste o masă de sticlă pentru a fi toată tăiată pe corp, dar își aplică și ea o lovitură de cuțit în umăr. Se așează frumos lângă Varsh și adoarme cu un zâmbet fals.
      Vine poliția, Denisia când ne-a văzut pe toți pe jos a început să răgnească la echipaj. Le ia pulsul și constituie că în viață sunt doar Helen și Varsh, pe ei doi trimitândui la spital de urgență.
     Varsh era la reanimare la fel și Helen.
     -Helen ești bine? (o întreabă Denisia)
      -Da! Nu mă așteptam ca Gerald să fie criminalul.
     -Nici eu.
     -Varsh e mort, nu?
     -Nu e la reanimare.
  Atunci șerifa pleacă din camera lui Helen, la o patrulă.
    După ce a plecat Denisia, Helen se ridică din pat își scoate perfuziile și merge la Varsh
    -Tu chiar nu vrei să mori?
    -Nu mă las așa ușor bătut.
Atunci ea mă prinde de cap și mă aruncă într-un tablou, în momentul ăla nu îmi mai simțeam corpul.
   Dar deodată apare Denisia și o atacă pe Helen, îi sare în spate și o trântește la pământ, dar eu mă ridic cu ultimele suflări și dau drumul la aparatul de resuscitat.
      Helen face rost de pistolul lui Deni.
-Care îți sunt ultimele cuvinte, Serifo?
-Liber!
-Liber?
  Atunci Varsh o corentează și ajunge la pământ moartă.
     -Am reușit! (spuse Varsh)
      -Da am reușit împreună! (zâmbind Denisia)
     Varsh se apropie de Deni și o sărută.
      Așa se termină totul cu un cuțit în inimă și un sărut pasional.
         
                                  Sfârșit!
                              
Va urma volumul 2.