In umbra trecutului

A murit

Sti acel sentiment cand crezi ca in viata ta intra cineva pe neasteptate atat de minunat si tu chiar crezi ca nu o sa mai ai probleme. Ai visat ca totul e bine si nimic nu mai e greu. Sti cum e cand intalnesti acel print pe cal alb venind calare sa salveze printesa. Ei bine la noi nu a fost asa. Printul meu nu a venit calare pe un cal alb si eu nu am fost salvata de monstru. Printul meu brunet cu ochi negrii, printul meu neinfricat m-a gasit in sifonierul lui si da e printul meu pentru ca a promis ca vom trece impreuna prin tot.

Sti sentimentul cand ai lumea la picioare si esti pe al noualea cer. Ei bine eu eram pe al noualea cer si cand am crezut ca totul e bine am primit un mesaj care m-a facut ca cad din visurile si sperantele mele. Acel mesaj a distrus tot ce tine de iubire si speranta, de incredere in sine, dar daca pana acum am fost prizoniera monstrului acum printul meu este prizonierul lui. Cum sa lupt sa il salvez, cum sa lupt eu pentru a supravietui el?

Nu stiu ce sentiment traiesc acum intre ura si frica, dar stiu sigur ca asta nu se va termina bine pentru Haluk. Daca nu am avut pentru ce lupta pana acum in viata, ei bine viata mea s-a schimbat. Max a devenit viata mea , respiratia si aerul meu. Nu stiu daca e bine ce fac dar il voi salva. 

E 06:00 si nu am de gand sa ii trezesc pe baieti, vor vrea sa mearga cu mine si mai mult ca sigur voi inrautati lucrurile asa ca le las un mesaj pe masa din living ca noi am plecat mai devreme. Iau cheile de la masina lui Max si pornesc la drum. Da Doamne sa nu ma opreasca politia. Nu am permis si abia de conduc cum trebuie masina asta. 

Ora asta a fost cea mai chinuitoare pentru mine stiind ca el este in mainile monstrului. Am ajuns la adresa din telefon dar am parcat mai in spate sa nu vada ca am venit. Caut ceva in masina lui Max poate ma va ajuta sa ma apar si deschizand torpedol gasesc un pistol. La dracu de ce nu m-am dus la cursurile de politie, cum sa trag cu asta. Nu mai conteaza. Il bag in spate la blugi si ma duc in liniste pe langa garajul asta parasit. Aici e sigur Max. 

Ma uit pe o fereastra sparta si il zaresc pe Max legat de un scaun. Nu pot sa cred, chiar el e. E inconstient si ranit. Are arcada si buza sparta. Il zaresc pe Haluk intrand si tipand.

- Unde mama dracu e nenorocita aia? Trezirea. Ce crezi ca esti la hotel?

- Cine esti?

- Dragul meu Max sa facem cunostinta asa cum se cuvine. Haluk Mertoglu.

- Tu nenorocitul. O sa te distrug.

- Mda am auzit de la multe personae asta.

- Sa nu crezi ca vei scapa. Esti asa un las. Ai venit si m-ai lovit pe la spate sa nu te vad. Asta e barbatia ta?

- Dragule in iubire si razboi totul e permis, iar eu am un razboi cu Melisa. Tu esti o victima colaterala.

- Sa o lasi impace ai auzit si asa I-ai distrus viata.

- Tu sa nu vorbesti despre taratura aia ca si cum ar fi un inger. E un demon in pat si acum se da pisica blada.

- Demon esti tu nenorocitule. Cum sa chinui un om asa. O sa scap de aici si atunci sa te rogi la Dumnezeu sa te scape din mainile mele. Chiar daca nu iti convine tu nu ai avut nici odata iubirea Melisei. Tu nu sti ce e iubirea.

- Si tu ai iubirea ei?

-  Da ma iubeste mai mult decat crezi.

- Taci, taci. Ea doar pe mine ma iubeste. Daca te iubea pe tine era aici sa te salveze. Stie de o ora unde esti si inca nu a aparut.

Nu mai suport sa vad ce face. Imi fac curaj scot pistolul si intru pe usa ca o tornada. Haluk strig cat ma tin plamanii si indrept pistolul spre el.

- Melisa scumpa mea.

- Scumpa ta pe dracu. Lasa-l sa plece, el nu are nici o vina in treaba asta. Ce ai de rezolvat e intre noi doi.