Capitol 5 : " Vâsc ! Pe sacoul lui Flowers. "

175 13 7
                                    

Cu sânii înainte și cu fundul înapoi, Alexia a pornit pe tocurile de 15 cm. Se bălăngănea de pe o parte pe alta, echilibrul fiindu-i la fel de firav ca și când ai împinge un băț doar cu vârful degetului. Aleea veche și crăpată pe alocuri, îl împierdica să ajungă teafăr și nevătămat în biroul lui Flowers. Pardon, Alexia trebuia să ajungă precum o domnișoară, căci partea porcoasă și deloc responsabilă a lui Alex a rămas îngropată pe dedesuptul hainelor strâmte și scurte pe care le purta. Pentru că nu își putea controla mersul leneș de băiat răzgâiat, Justin l-a plesnit peste fese, când se aștepta mai puțin.

-   Idiotule ! Ce mama mă-sii crezi că faci ?! s-a împleticit, găsindu-și în final sprijin pe umerii musculoși ai lui Jeremy.

-   Ușurel, gagico. Să nu cumva să lași piesele de valoare la iveală, a rânjit răutăcios, privirea coborându-i-se spre sânii falși și deloc atrăgători.

Cu o privire ucigătoare, Alexia l-a pus la locul lui. În schimb Jeff nu s-a abținut de la comentarii.

-   Controlează-ți limbajul. O adevărată doamnișoară nu vorbește așa.

" Ce să zic ! " – a mimat băiatul, strâmbând din nas. Dar când se tot scălâmba la prietenii lui, un val de acid i-a ieșit din gât.

-   Ce scroafă ești ! Randy l-a privit cu dezgust. Mă întreb oare de ce te-a ales pe tine ? Ești la fel de prost ca o femeie. Pentru a le demonstra tuturor că are maniere și că poate face față situațiilor extreme, a zâmbit cu ochii mijiți, degetul mijlociu fiind de fapt ridicat pe la spate.

Randy și Jeff au condus-o pe Alexia spre biroul directoarei, pe când ceilalți stăteau la pândă. Sau mai bine zis, șomau până când intrau în rolul de "angajați la datorie". Spencer și Justin au fost trimiși pe urmele fetelor, pe când Jeremy a rămas ascuns în boscheții din fața liceului. Dacă se întâmpla vreo nenorocire, și planul era distrus, măcar să fie pe fază gata să o pocnească pe directoare-n cap. De fapt, nu avea să recurgă la astfel de extreme. Dar dacă era cazul, nu ezita.

Ajunși în fața ușii, au recapitulat înainte de punerea în practică.

-  Drege-ți vocea, frățioare, l-a plesnit Randy pe spate.  Acesta s-a înecat brusc, simțind cum se sufocă. A început să tușească tot mai rău, înroșindu-se la față.

-  Alex, ce dracu' s-a întâmplat ?! a scrâșnit Jeff. Cu voce răgușită, înăbușită de la tuse, a reușit să scoată pe gură o serie de cuvinte neînțelese. Cei doi nătângi se străduiau să traducă, dar zgomotul provocat nu era captat doar de urechile lor, ci de toți ceilalți împrăștiați pe hol, sau dinăuntrul claselor, elevi care scoteau curioși capurile pe ușă și vedeau o gagică șmecheră și destul de fraieră, înconjurată de doi bădărani și aproape că se creau alte aluzii. Din interiorul biroului se auziră o serie de pași, tocurile ticănind pe dușumeaua veche.

Agitați și deloc atenți, băieții nu și-au dat seama că Flowers se apropia cu încredere de ușă, gata să-i demaște.

-  Jeff, domnule Tomilson ce credeți că faceți ?! s-a restit aceasta, punându-și mâinile-n șold.

Șocați, cei doi au rămas muți. Pe când Alex, văzând-o pe Flowers și gândindu-se la posibilitatea că ar putea fi demascat, s-a înecat în vorbe și mai rău, neștiind în care parte să mai privească, sau cum să mai reacționeze. Toată încercarea a fost un mare eșec abia după ce bomba a explodat, sacoul de stofă albastru, transformându-se în hârtie, când Alex a scuipat zdravăn, ținta fiind chiar doamna Flowers. Femeia a rămas mută de uimire. A scos o batistă din buzunar, ștergându-se delicat, deși expersia feței o trăda.

Acoperindu-și gura cu ambele mâini, a privit oripilat în jur. Randy aproape că se învinețise la față, fiindcă se forța să rețină impulsul de a râde, pe când Jeff se masa nervos pe frunte, concentrându-se pentru a găsi o scuză bună. Când credeau că nu mai există scăpare, și că s-a dus dracu' tot planul, Alex a vorbit aproape controlat de frica care zăcea în el. Știa că, dacă va fi prins cu "mâța-n sac "precum se exprimase Flowers, destinul său se va schimba brusc, trezindu-se pe străzi și fără vreun ajutor.

-  Mă numesc Alexia Tomilson , a zis cu voce tremurândă. Sunt verișoara lui Randy de mult pierdută, dar m-am  întors la familia mea, după ce am renunțat la slujba din bar pentru că mi-am amintit de dragul meu văr, fiind singur și neajutorat, care are nevoie de sprijin și de ...ăăă...o bere ? Berea e bună în orice situație. Odată, am dat pe gât vreo 20. Și m-am simțit mai bine ! Ce e aia iubire ? Nimeni nu are nevoie de așa ceva, ci de o bere ! Nu-i așa, vere ? Alexia și-a pus brațul de după gâtul lui Randy, râzând în prostie.

-  Mi-e rău ...a șoptit Jeff, mai mult pentru sine. "Ce dracu faci, Alex ?! " a gândit.

Alexia și-a pus mâinile pe coapse, aranjându-și rochia. Emoțiile o stăpâneau grav, iar obrajii i se îmbujoraseră într-o clipă. Să fii fost de vină rușinea sau doar timiditatea ?

Ștergându-și broboanele de transpirație de pe frunte, a răsuflat ușurat.

-  Ce cald e !  și-a făcut aer, scoțând limba în colțul gurii. Ar trebui să nu mai faceți economie cu aerul condiționat, fiindcă mă simt precum mâțele-n călduri.

-  Doamnă Flowers, a început Jeff, grav afectat. Alexia este foarte obosită. A venit tocmai din...Paris ! Și a călătorit mult. Plus că, stresul amestecat cu niște oboseală conduce la o astfel de stare. Randy își va cere scuze în numele ei.

-  Randy își va cere scuze în numele ei ! a repetat, pronunțând mai apăsat, fiindcă acesta nu avea de gând să acționeze.

-  Aaa ! Da, îmi pare rău. E din provincie, mai timidă și gură spartă din fire. O să se acomodeze, și vă va urma regulile. Fiți sigură !

-   Stați puțin ! s-a făcut înțeleasă femeia. Vreți să insinuați că această domnișoară va fi de acum înainte elevă a liceului nostru ?!

-  Ăăă...da ? a făcut Randy, ridicând din umeri.

-  Ei bine, ia-ți gândul ! Și așa îmi ajunge că trebuie să vă suport pe toți.

_________________________________________________________

Știu că a trecut și Sfânta Lene pe lângă mine, de când n-am mai postat nimic aici. ÎNSĂ, după enșpe mii de ani, m-am gândit că e o ocazie bună să vă plictisesc ^^. Așa că, somn ușor la capitolul ăsta nasol. Nu e nici foarte lung, deci cu atât mai bine. Nu vreau să intrați în stare de hibernare din cauza mea >.<

Have a nice day ! Și vă mulțumesc pentru că citiți :3.

You've reached the end of published parts.

⏰ Last updated: Apr 27, 2018 ⏰

Add this story to your Library to get notified about new parts!

Planul 006 : &quot;Infiltrarea &quot;Where stories live. Discover now