•Prolog•

31 7 0
                                    


      „ Din păcate, sentimentele sunt cele ce te omoară la final! "

Ora 23: 54 • New York • 31 Decembrie

      Simțea picăturile de ploaie lovindu-se ușor de fața ei, lacrimile amestecându-se ușor printre ele. Ura ploaia, ura cum îi dădea ciudata impresie că cerul plânge pentru ea! I se părea sarcastic cum în realitate, era tocmai invers! Nimănui nu îi păsa.

      Nepăsarea, unul dintre motivele pentru care se afla în această noapte pe clădirea înaltă de treizeci de etaje, în loc să sărbătorească Noul An cum făcea toată lumea!

      Se gândea la asta de câteva săptămâni, dar nu își găsea curajul să o facă, mereu îi apărea în minte un motiv, o speranță că poate va alege să trăiască! Dar azi ceva a lovit-o din spate și a spus „fă-o”! Poate era ploaia...

      Auzise numărătoarea inversă ce îi invadă urechile, ura zgomotele puternice! Pe străzile orașului lumea era fericită! Ei i se părea mai degrabă, că e o fericire falsă, oamenii profitau de orice ocazie pentru a mima fericirea!

4, 3, 2, 1

      Corpul unei tinere stătea fără viață pe asfaltul ud și rece. Sărise. Sinucidere!

Ora 23: 50 • Los Angeles • 31 Decembrie

     — Hai prietene, mai ușor cu băutura! Clara, nu va fi prea mulțumită când va ajunge!

      La o masă, într-un colț, un bărbat își certa prietenul.  Se cunoșteau de zece ani și își așteptau iubitele pentru a sărbători împreună începutul unui nou an!  Nu se atinsese de băutură, venise cu mașina și vrea să fie sigur că măcar unul să poată conduce! Astfel, fetele ar fi fost supărate să fie nevoite să meargă cu taxiul. Prietenul său pe altă parte decisese să înceapă să sărbătorească mai devreme.

     — Mă bazez pe tine să mă duci mort acasă! Femeia aia e un demon, câteodată!

      Privea amuzat la prietenul când telefonul începe să sune.

    „— Dragule, trebuie să vii neapărat acasă! Tatăl tău e pe... moarte!" era mama lui ce plângea la capătul celălalt.

     — Frate, unde te duci? Clara și Amalia trebuie să sosească! îi strigă amicul lui văzând că acesta se pregătește să plece.

     — Spune-le că am avut o urgență, ai grijă să iei un taxi spre casă, nu conduce beat! îi țipă în ureche grăbindu-se spre mașină.

      Conducea cu viteză când a început să audă numărătoarea inversă, dorea să își ia adio de la omul ce l-a crescut și ia oferit o educație! Puțin știa că, mama sa va trebui să plângă două persoane dragi în această noapte!

4, 3, 2, 1

      Pe stradă două mașini s-au ciocnit violent, unul dintre bărbați era în stare de ebrietate, tocmai se întorcea de la o petrecere, cel care nu băuse, pentru că a vrut să își ducă prietenii în siguranță acasă, a murit imediat. Accident!

23: 55 • Chicago • 31 Decembrie

      Era legat de un scaun, nu se aștepta să își petreacă Noul an așa,dorea să petreacă cu o sticlă de vin în confortul propriului apartament, dar având în vedere locul lui de muncă, nu era mirat că a sfârșit în așa fel!

     — Dacă doreai să mă inviți la cină, puteai să îmi dai un mesaj, nu era nevoie de toate astea! încearcă să facă o glumă.
   
      Știa că de data asta nu va reuși să scape, dar avea de gând să fie puternic până la sfârșit, mai ales în fața marelui său dușman!

     — Mă bucur că încă îți mai arde de glume, mereu ai avut un stil aparte, dar misiunea mea este să te omor, nu să te invit la cină! Poate în altă viață, prietene!

      Bărbatul, ce a așteptat din ziua în care cei doi s-au întâlnit, să aibă aceasta șansă, își încărcă arma în timp ce numărătoarea inversă ce anunță începutul unui nou an începe.

4, 3, 2, 1

      Și trase, sângele împrăștiindu-se pe peretele alb. Crimă!

     „Niciodată să nu crezi că moartea e grea, viața este! Moartea este simplă, dar să trăiești și să fi torturat de viață, este complicat. Așa că trăiește! Fii un luptător și supraviețuiește!”

Un trecut paralel: Primul războiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum