Eyeless Jack (sentimentele unui criminal)

Homicidal Liu

Ne trezim de dimineață și ne ducem în bucătărie să ne bem cafeaua sau apa sau ce avem noi sa bem.
Liu:- Neața Maria ce faci.
Eu:- Uite pe aici prin bucătărie.
Liu:- Să ghicesc nici tu nu mai poți dormi.
Eu:- Nu.
Liu:- Dar unde ți-e iubitul.
Eu:- Cine Ben. Doarme ca de obicei foarte mult.
Liu:- Atunci asează-te jos și hai să ne alegem un subiect și să-l discutam.
Eu:- Ok alege tu unul.
Liu:- Despre frate-miu. Ce părere ai despre el.
Eu:- Sincer..
Liu:- Da sincer.
Eu:- E un handicapat mutilat fără obraji și fără pleoape.
Liu a izbucnit în râs.
Liu:- Să mori tu că e un mutilat.
Eu:- Păi tu nu l-ai observat cum arată.
Exact ca o femeie spânzurată.
Liu:- Ai dreptate,zise el râzând.
Eu:- Dar acum vreau să vorbim despre tine.
Liu:- De ce.
Eu:- Să te cunosc mai bine.
Liu:- Vrei să îți explic cum am ajuns in Creepypasta.
Eu:- Da.
Liu:-Bine. Niște golani l-au bătut pe Jeff și după aceea l-au făcut să arate așa cum îl vezi acum. Noaptea când eu dormeam Jeff deschide ușa de la camera mea se apropie de mine cu un cuțit în mână și îmi spune Go to sleep.
După care începe să mă înjunghie și în stomac și pe spate peste tot. Și așa am ajuns eu un criminal în toată firea.
Eu:- Wow, ai avut o poveste tristă dar
ai spus că tu nu omori. E ca și cum ai fi tipul bun.
Liu:- Se pare că așa e dar vezi tu viața ia cu totul o altă întorsătură.
Eu:- Înțeleg.
Liu:- De acum mă cheamă Homicidal Liu.
Eu:- De ce te cheamă așa.
Liu:- Nu știu.
Eu:- Oricum nu mai contează. Ce zici facem o plimbare numai noi doi.
Liu:- Dar ce o să spună Ben când nu o să ne vadă pe nici unul dintre noi in conac.
Eu:- Am eu metodele mele. Acum imbraca-te și hai sa mergem.
Liu:- Ok.
Ne-am îmbrăcat și am pornit sa mergem către un părculeț de distracții.
Liu:- Ce zici ne ținem și noi de mână ca toți ceilalți.
Eu:- Ce-ți veni așa deodată.
Liu:- Maria, ți-o repet de cate ori este nevoie. Eu te iubesc.
Eu:- Da dar nu pot să te iubesc pentru că dacă află Ben o să regret eu. Astea sunt regulile la voi in conac.
Liu:- Ai dreptate dar hai să ne prefacem măcar acum cat timp suntem împreună că suntem un cuplu.
Eu:- Îmi fine bine dar doar ziua asta cat timp stăm în parc.
Liu:- Da, zise el bucuros.
Eu:- Vrei să ne plimbăm și mai departe.
Liu:- Cum ar fi...
Eu:- Tot prin părculeț.
Liu:-Bine.
Deci trebuie să vă recunosc că am stat toată ziua acolo. Eu voiam acasă Liu îmi zicea sa mai stau. Frate parcă a trecut o veșnicie.
Liu:- Cum a fost să ne prefacem că suntem un cuplu pentru o zi.
Eu:- Foarte frumos. Ar mai trebui să facem asta de mai multe ori.
Liu:- Dar nu uita că trebuie să și avansăm.
Eu:- Dar dacă află Ben mă omoară.
Liu:- Nu o să facă asta îți spun eu.
Eu:- Bine dacă zici tu.
       Înapoi la conac*
Liu povestește: Trebuie să recunosc că Maria este o fată destul de drăguță, dar dacă elful acela nu ar exista ar fi bine. Trebuie cumva să o despart de el pentru că am văzut că e mult mai fericită cu mine decât cu el. Las-o baltă o să o invit și eu măcar o dată la o cină romantică să văd dacă îi place. Îmi fine eu am fost Liu ne auzim data viitoare.