Capitolul 4

8 3 0
                                    

         Nu-mi amintesc mare lucru despre acest vis, dar imi amintesc o anumită secvența din el. Eram pe un bloc inalt din care puteam vedea tot orașul. Abia se facea zi, soarele răsărea si, putin cam ciudat, dar presupun ca asta e ideea viselor (sa fie ciudate), se auzea cum cantau cocoșii (stiu, cocoși in oras). Pana in acel moment nu se întâmplase nimic, adica din ce-mi amintesc nu era nimic inneregula. Dar era frig, foarte frig. Iar eu nu eram imbracata gros, aveam o bluza subtire si blugi. Atat. Cu toate ca era frig, bătea vântul foarte tare. Puteam sa vad din bloc cum coșurile de gunoi se rostogoleau si nenumărate crengi de copaci rupte. Eram la înălțime si nu aveam de ce sa ma tin asa ca imi era greu sa imi tin echilibrul. Mi-am dat seama de cat de gravă era situația cand vântul ma împingea din ce in ce mai mult spre marginea blocului. Puteam sa vad ce era pe langa bloc. Nu puteam sa vad asta de pe mijlocul blocului. Era înconjurat de părculețe mici si sofisticate si magazine mari. Dupa cum am spus, nu imi amintesc mare lucru din vis. Din acel punct in care ma uitam in jos, totul se face ceata iar dupa, apar iar cand sunt împinsă cu putere de vânt. Cădeam dar nu simteam nimic. Simteam o durere de burta ce ma calca pe nervi. Cădeam in gol si nu aveam ce sa fac decat sa regret. Ce sa regret, nu stiu, dar era o senzatie de dezamagire.
       Ma trezesc in jurul orei 8 de la durerea de burta. Ma ridic si imi dau seama ca trebuie sa merg la baie. In timp ce merg la baie, o stare de voma ma cuprinde fug sa vomit in chiuveta. Nu a fost cel mai înțelept lucru pentru ca dupa a trebuit sa curat toate buncătele de mancare (stiu, scarbos). Ma uit in oglinda si ma vad palida la fata, transpirată si cu cearcăne negre de parca n-as mai fi dormit de zile întregi. Dintr-o data ma străpunge un gand. ,,E luni" E luni si nu mi-am facut temele. Cum am putut sa uit să-mi fac temele?
     Ma duc in camera si o sun pe mama.
    -Alo?
    -Mami, ma doare burta rau de tot si am vomitat.
   -Off, bine. Hai ca o sun de diriginta sa-i spun ca nu mergi azi la scoala.
   -Bine, multumesc.
   -Vezi ca in frigider ai lapte, sa mananci acum lapte cu cereale. Iar la pranz sa mananci friptura din aia (adica friptura de porc) sau ciorba.
   -Bine, pa.
    Dupa ce termin de vorbit cu mama, nu ma duc sa mananc. O sun pe Olimpia sa-i zic ca azi nu vin la scoala. M-a întâmpinat cu un ,,fix azi ti-ai gasit sa nu vii". I-am explicat ca nu e dupa mine, ca nu am orar cu ,,durerile de burtica". A inteles (oarecum) si i-am zis ca vorbim mai tarziu. I-am zis să-mi trimita dupa fiecare ora ce avem de scris. Nici dupa ce am vorbit cu Olimpia nu am mancat. Am fost direct să-mi fac temele. Cum am uitat sa mi le fac? Nu ma deranja faptul ca am vomitat sau ca am visat cum mor cat ma deranja ca nu mi am facut temele. Daca as face un clasament cu cele mai strensante lucruri, cred ca pe primul loc ar fi sa uit să-mi fac tema sau sa uit sa o iau. Sau in concluzie, scoala. Toti vor spune ca dramatizez, ca nu e atat de rau la scoala, ca daca ai colegi, e ca si cand stai cu prietenii mereu. Dar la mine nu e asa. Eu nu vorbesc cu colegii, defapt cu alte persoane pentru ca mi-e greu sa vorbesc. Nu vreau sa zic ca am anxietate fiindca nu-mi place să-mi dau diagnostice singura. Iar profesorii nu ajuta deloc. Ce n-as da sa am si eu profesori ca in alte tari. Din aia care glumesc mereu si care sunt de treaba. Ma i-a groaza cand ma intreaba ceva si nu stiu sa raspund sau cand n-am tema la mine. Asa ca ma apuc de scris.
         Nu a fost o zi atat de rea. Am stat toata ziua si am mancat dulciuri si m-am uitat la filme. Durerea de burta a trecut iar acum e totul bine. Dar trebuie sa na culc. E deja ora 23 si trebuie sa ma bag la somn. Un alt lucru pe care nu-l suport este faptul ca trebuie sa te culci la o ora exactă ca a doua zi sa poti sa te trezesti la timp in zilele de scoala. Chiar si duminica, si duminica face parte din weekend. Dar acum cand ma gandesc la cuvantul somn (nu la specia de peste) ma cuprinde fiorul si mi se face pielea de găina. Dar nu pot sa nu dorm, trebuie. Nici nu se pune problema. Merg la baie, ma spal pe dinti si fata si dupa ma bag la somn.

O luna de chin Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum