Jay incerca sa isi miste mana dar muschii nu il lasau, erau prea incordati, daca atacatorul la omorat pe Cristopher fara sa ezite si fara motiv, ce putea sa ii faca lui? Mai ales ca doar il ameninta momentan, ce vroia de la el?
-Take me to the 50th floor.
Jay ramanea cat putea de calm, chiar daca cu greu, prin mintea lui treceau nenumarate planuri in acelasi timp, tot ce putea face in acel moment avea acelasi final, mort.
-Now, incepu atacatorul iritat, 50th floor!
Jay il aproba din cap si facu primul pas catre scari.
-Drop the weapon. Jay se executa si ridica mainile. Put these on. Langa el aparu o pereche de catuse. Le lua precaut si si le puse singur, le lasa mai largi, dar din spate iesi o mana care le stransese pana la maxim. Go!
Jay porni spre scari dar inamicul il trase spre lift. In fata usilor scosese un card necunoscut de Jay si il scana, usa se deschise ca prin miracol. Jay ramasese uimit de reusita barbatului pana cand il imbranci inauntru pana in capatul liftului.
-Stay there!
Barbatul incepu sa dezmembreze panoul de control si sa umble la fire, dar in tot acest timp tinea arma in mana si un ochi vigilent pe Jay deoarece stand cu spatele la usa putea sa isi faca treaba si il si vedea pe prizonier. Cand termina ii facu semn cu doua degete sa vina spre el, satenul se uita direct in ochii lui, dar tot ce putea vedea era o perechie de ochelari complet negrii care il puteau proteja si de apa. Nu ii putea vedea fata, era acoperita de o cagula, imbracat tot in negru, cu o vesta antiglont cu multe buzunare care pareau sa aiba ceva in ele. Agresorul isi pierdu rabdarea si indrepta pistolul catre el. Jay pasi spre el si se vazu trantit cu fata de peretele liftului si cu pistolul in ceafa. Barbatul scoase un fir din unul dintre multele buzunare ale tinutei si il conecta la panou. Liftul se lumina instant iar usile se inchisesera.
-40?
Arata spre ultimul buton existent. Jay aproba din cap precaut. Liftul o lua in sus, satenul tot in aceiasi pozitie, pistolul incomod de tare inpins in ceafa lui, ochii atacatorului nemiscati de pe el. Firul iesea dintr-un buzunar mai mare al pantalonilor in care se vedea clar o forma dreptunghiulara. Incerca sa nu para incordat, ca si cand se pregatea sa il atace, poate daca il putea distrage putin...
De dupa usile liftului se auzira zgomote de lupta, atacatorul se uita spre usa pentru o secunda, acum era momentul. Cu o miscare rapida il dezarma cu cotul iar cand se intoarse il lovi cu catusele in cap. Inamicul pica pe jos iar firul se deconecta si liftul se opri instant. Jay apasa cat putu de tare pe carcasa telefonului din buzunarul pantalonilor. Ii apuca arma de pe jos si o indrepta spre el.
-You won't shoot me.
Intrusul il lovi sub genunchi facandu-l pe Jay sa ingenunchieze, dar fara sa dea drumul armei. Barbatul se ridica si ii lovi mainile cat putu de tare facand arma sa zboare din mainile lui. Jay scanci de durere, avea bocanci cu talpa de metal facuti special pentru a fi mai tari decat cei normali. Lasa arma pe jos si il ridica pe saten tinandu-l de gat cu o mana si cu cealalta lovindul in continuu. Manusile aveau incorporate placute de plumb la incheieturile degetelor, rapid fata lui Jay era plina de sange. De dupa usile liftului se auzea cum erau fortate sa se deschida. Atacatorul se uita spre ele si ii dadu drumul lui Jay care aproape pica in fund dar se sprijini de perete si se tinea de fata. Barbatul lua pistolul si il lipi baiatului sub barbie dandu-i capul pe spate cu un geamat puternic. Se apropie de fata lui si ii scuipa cuvintele:
-It was locked!
Pana sa ridice piedica usa liftului era larg deschisa si trei arme erau indreptate catre el.
-Drop the weapon! Tipa unul din ei.
Barbatul se uita direct la ei, avea doar doua variante, il omora pe saten, foc de voie. Miscari bruste, placat. Isi ridica incet bratele. Capul lui Jay pica aproape automat in piept si rasufla puternic.
-Now put the gun down slowley.
Inamicul se apleca incet fara sa isi ia privirea de la grup si se ridica in acelasi fel. In dreptul genunchiului apasa pe un buton care prelua locul unei fumigene. In mai putin de cinci secunde liftul si grupul de oameni erau in ceata totala. Pe rand incepura sa stranute si sa tuseasca iar ochii incepura sa le lacrimeze. In toata agitatia intre doi agenti se facu un spatiu, acesta se pregati sa fuga dar cand era sa paseasca afara din lift un lant metalic ii trecu prin fata ochilor si il trase de gat inapoi. Fumul nu mai iesea din incapere iar Jay era tot mai obosit si abea il mai tinea, incepu sa il stranga tot mai tare pana cand corpul inamicului devenea tot mai greu si acesta se lasa moale in bratele satenului.
-He fainted! Urla catre echipaj.
Toti se dadura la o parte iar fumul se dispersa mai repede. Agentii puteau acum sa vada cum Jay abea il mai tinea pe intrus si se grabira sa il ajute. Toate luminile repornisera, doi dintre agenti il dusera pe intrus spre camera de izolare iar ultimul il ajuta pe Jay sa mearga la infirmerie.
Peste trei ore
Vince si Paul aparura grabiti in usa camerei in care era tratat Jay. Langa el erau cativa oameni imbracati formal care ii punea ultime intrebari legate de ce se intamplase. Dupa cateva minute mai lungi decat trebuiau sa fie acestia iesira si il lasasera singur pe Jay, atunci isi facura cei doi intrarea.
-Jay! Il striga Vince si il lua strans in brate. Satenul il imbratisa si el. Blondul il prinse de umeri si se uita la el. Cum esti? Ce ti-au facut?
-Era doar unul. Zise ragusit. M-a luat prizonier, vroia sa il duc la 50.
-Ma mir ca esti in viata, interveni Paul, toti de pe etajele 0-5 sunt morti.
Ochii lui Jay se marira in uimire.
-Tu esti singurul in viata.
Se lasa linistea intre cei trei. Nu era surprins, dar nici incantat de vestea primita. O asistenta intra si il ruga pe Jay sa semneze foile de externare dupa care toti trei iesisera. Afara satenul isi aprinsese o tigara si trase tare din ea. Vince il mai analiza putin in lumina felinarelor stradale si observa ranile si vanataile de la incheieturi.
-Cum ai reusit sa scapi? Intreba Vince.
-A fost ciudat, nu era electricitate dar a folosit un card care a deschis usile liftului.
Blondul ridica din sprancene.
-Stai ca mai e, dupa a folosit un cablu care iesea dintr-un buzunar si a alimentat liftul ca sa mearga.
Paul se uita piezis la el.
-Cat de tare te-a lovit la cap? Ce zici tu e de domeniul sf...
-Nu glumesc! Il intrerupse Jay iritat. Cand l-am doborat firul s-a deconectat si liftul s-a oprit.
Paul se uita la Vince, acesta isi muta ochii la el si apoi la Jay in semn de a continua.
-Cand liftul s-a oprit am apasat pe locatie si am tras de timp pana a venit o echipa. Isi arunca chistocul in scrumiera de pe gunoi si isi incrucisa bratele. Doar ca a folosit o fumigena cu piper sau ceva de genul, aproape a scapat dar l-am prins de gat cu catusele si l-am tinut pana s-a mai dus din fum. La voi cum a fost?
-Eu eram la 35, nu am avut actiune, dar am vazut liftul aratand numerele cum urca. Toti am intrat in panica dar nu a ajuns pana la noi.
-Eu plecasem de ceva timp, la noi s-a terminat rapid. Cand am auzit ce s-a intamplat am venit cat am putut de repede. Zise Paul.
-Hai sa plecam, e tarziu si poimaine avem avion inapoi. Jay o lua inainte urmat de cei doi.
-Stati! Vince se opri brusc si se uita confuz la Paul. Vrei sa spui ca aproape 50 de oameni au fost omorati?
Cei doi erau mai confuzi decat blondul.
-Nu, mai putin de 20 de oameni. Cum ai ajuns la numarul asta?
-Noi eram 10 pe etaj! Suntem do doua sau chiar trei ori mai multi agenti pe teren decat secretari. Deci daca va scoatem pe voi care nu mai erati tot ajungea sa puna macar 10 oameni pe etaj.
-Noi eram 5... Adauga Jay derutat.
-Poftim?! Exclama Vince. De ce ar pune asa putini tocmai la etajele din prima linie?
Tacerea se lasa peste ei, fiecare incerca sa gaseasca un motiv bun pentru care au fost repartizati asa, nu puteau sa gaseasca nici un motiv logic.
YOU ARE READING
amenintarea dintre noi
ActionLumea nu e ceea ce pare. Oamenii ascund fete care ar trimite fiori pe sirea spinarii a diavolului insusi. Dar exista si oameni care vor sa ajute. Oameni care vor sa intinda o mana de ajutor. Nici una din cele doua actiuni nu poate fi facuta public...