Asculta, Dragule! +18 Vol. 2*Short story*

1. E bine?

"11:00" (alarma sună)

Ceva se mișcă în pat, dă pătura care îl acoperă ușor jos și privește ceasul de pe noptieră.

Oh, nu.

Se ridică cu rapiditate și aleargă spre baie, împiedicîndu-se de pragul ușii.

Alarmă stupidă! Sau mai bine zis, somn stupid! Nu am timp de nimic. Oh, nu, nu, nu.

Creatura anorexică intră în duș, pijamalele zburând în toată încăperea. Umbra înaltă din spatele cabinei de duș se micșorează rapid, rămânând doar o pată de culoare a pielii. Sebastian se ghemuise, având obiceiul de a face duș așa de la o vârstă fragedă. Începe să fredoneze încet niște melodii care se îneacă în sunetul stropilor de apă.
Cineva bate la ușă.

'E 12 fără un sfert, azi nu mergi la școală?'
'Amm... nu?'
'Ieși dracu' afară!'

Băiatul închide apa și se șterge doar cât să nu se scurgă apa de pe el. Merge în camera lui. Se îmbracă simplu, cu un tricou alb, un hanorac și pantaloni de trening gri. Își pune rapid tenișii în picioare și iese pe geam, coborând pe scara de urgență. După ce merge câteva străzi se apropie de liceu. În loc să meargă în continuare, el ocolește un bloc și se așează pe o bancă mai retrasă. Își scoate telefonul din buzunar "12:10", ora începuse deja. Sebastian scoate din alt buzunar un pachet de țigări și o brichetă. "12:25", iar ultima țigară pentru micuța pauză de relaxare este aprinsă. Și cu toate astea un sentiment ușor inconfortabil pune stăpânire pe el. După ce termină, pleacă spre liceu. Ajuns acolo își lasă ghiozdanul în vestiar și intră în sala de sport. Se așează pe o bancă și studiază situația. Urmărește atent profesorul de sport, privind în gol ocazional. În jur de 20 de minute trec, iar nimeni încă nu îl observase pe băiat. La sfârșitul orei se face prezența.

Încă o zi plictisitoare în locul asta de... minunat.

Sebastian merge cu ghiozdanul în clasă. De acolo scoate o cutie mică pe care o pune în buzunar și cu care merge în baie. Acolo pune pe o bucată de hârtie transparentă niște tutun și un praf alb. Atașează un filtru și rulează hârtia. Pune produsul final în buzunar. Merge în spatele sălii de sport unde aprinde țigara confecționată de el.

'Hei!'
'Oh... bună.'
'Ce ești așa plouat? Te-ai certat cu iubi?'
'Deci dacă îți mai bați joc de mine odată, o sa iasă fum din corpul tău, nu din țigară.'
'Oh, haide! Ce mai ai?'
'Chico...'
'Deci am avut dreptate, ha!'

Sebastian privind încă în distanță, îl arde pe Mateo cu țigara pe braț.

'Fu-'
'Să te pună drcu' să zici.'
'Ce s-a mai întâmplat acum? Te înșeală cu clienții?'
'Nu o să mă satur niciodată de umorul tău.'
'Serios acum. Ce e?'
'Dacă aș ști poate nu m-aș simți așa.'

Spune băiatul încruntat.

'Ai chef să stai la ore?'
'Azi e ultima zi în care nu vreau să fac absențe.'
'Nu zici așa în fiecare zi?'

Sebastian oftă greu.

'Poate. Știi tu, el vrea să fac școală și să nu îi iau exemplul.'
'Dar ce poate fi rău cu asta? Câștigă mulți bani așa.'
'... Nu vrea să-mi spună ce e așa groaznic. Plus în ultimele zile e cam trist, ceva îl macină și nu pot scoate nimic de la el.'

Soneria se auzise cu ceva timp în urmă, iar acum băieții încep să audă pași venind spre ei.