Ascultă-mi ultima suflare

La jumatea ei

Era ziua! Era ziua in care imi vedea fata! Era ziua in care toate gandurile mele evoluau la sunete atingeri si priviri. De la o simpla scrisoare care a insemnat totul pentru mine am ajuns sa-i vad fata pe care voiam sa o privesc atat de aproape incat sa-i simt si aud respiratia. Nu am crezut vreodata ca sentimentele pe care le aveam pentru el puteau sa ajunga reciproc datorita curajului meu pe care l-am facut doar sa scriu scrisoarea. Voiam doar sa ma descarc. Voiam sa-mi scriu emotiile pe o foaie si sa o fac bucati. Sau sa o ard. Sau sa o fac bucati si sa o ard. Imi era frica de reactia lui. Daca nu voia sa o citeasca? Daca voia doar sa o arunce si sa indeplineasca scopul initial pe care i l-am dat scrisorii? Dar impinsa de persone si de anticipatul regret, i-am trimis-o in asa fel incat sa ma caute ca sa stiu sigur ca daca ma vrea, ma va cauta pana ma va gasi. Si era ziua in care Alina mi-a spus ca vrea sa vina la clasa mea. Voiam sa stau in banca si sa-l astept si cand ar fi venit in clasa sa-mi fi spus te-am cautat peste tot. Dar nu-mi cunostea fata, deci cu ce scop? Stiam ca vine. Voiam sa fac acelasi drum ca el. Acelasi efort, acelasi sacrificiu. Asa ca am mers pana in mijlocul drumului si l-am vazut. Cauta ceva ce nu pierduse, dar eu eram in fata lui. S-a uitat la mine, m-a salutat, l-am intrebat ce face, el dandu-mi un raspuns cat se poate de stangaci. L-am scutit de rusine si i-am spus ca nu e nevoie sa-mi spuna ce voia sa cumpere de la magazin. A zambit larg. Nu m-am putut abtine sa-i spun ca zambetul ii era frumos. Ma facea fericita. Cand il vedeam prin holuri inima mi se umplea de liniste, stiind ca, daca el e fericit, si eu voi fi. Prin asta am vrut, oarecum, sa-i dau un indiciu, insa nu a inteles din prima. Mi-a intros complimentul cu acelasi compliment, dar eu i-am spus ca nu ma consider cea mai frumoasa fata. De ce m-ar alege pe mine dintre toate fetele ce-l venerau? Erau unele cu un corp perfect, altele cu un zambet stralucitor. De ce m-ar alege pe mine? Insa in toata frustrarea mea, atunci era momentul sa-i dau cel de-al doilea indiciu. Ochii i se facusera mari, tot ce ieseau din ei era o privire lunga. Ochii lui ma furau toata, ma vrajeau si ma inundau in culoarea intensa de caprui ce purtau. Mi-a spus ceva ce nu credeam vreodata ca va fi adevarat. Mi-a spus preadoritul te-am cautat peste tot. Insa atunci rusinea mea a batut la usa, iar eu i-am deschis. Imi era prea frica sa continui. Voiam doar sa plec si sa plang in sinea mea. Am negat cu desavarsire cunoasterea subiectului despre care vorbea. Am incercat sa scap din greseala in care m-am bagat. Repeta cuvintele Spune-mi ca esti tu! Doar spune-mi! Insa eu i-am raspuns sper sa o gasesti. Chiar speram sa o gaseasca. Voiam sa o caute atat cat nu s-ar mai ascunde dupa o scrisoare anonima. Nu am putut sa raspund cu adevarul. M-am intors si am pornit spre directia opusa lui dar cuvintele lui m-au oprit. Mi-a recitat scrisoarea. De ce a retinut-o? De ce i-ar da importanta pe care nici macar eu nu i-as fi dat-o? Din ce in ce mai rusinoasa, vocea imi tremura. Daca i-as spune ca eu sunt, cu adevarat, fata anonima, el ce ar face? Rapunsul lui a fost perfect Nu stiu. asta pentru ca nici eu nu stiam. I-am atins pieptul, ochii mei inotau in lacrimi. El ma mangaia peste tot. Eu ma topeam. Mainile lui catifelate si subtiri ma atingeau cu grija in locuri unde nu orice baiat ar fi pus mana, in locuri unde imi transmitea fascinatia si grija pe care o purta cu corpul si pielea mea. Mi-a mangaiat buza de jos, eu voiam sa i-l sarut. Dansam cu ochii. Ne-am unit pentru prima oara. Nu credeam vreodata. M-a facut frumoasa, un gest simplu care, cazut din buzele potrivite, insemnau tot. M-a intrebat de ce l-am ales, insa, eu nu stiam ce puteam sa-i raspund. Eram indragostita de el. Atat. Insa o frica m-a atacat pe nepregatite. Daca voia doar sa ma vada si atat? Voiam sa simt acel moment toata viata. Daca totul avea sa dispara? M-a intrebat ce vreau sa fac cu el? Tot ce voiam era sa-l iubesc, sa-l fac fericit, sa fiu fericita, sa fim fericiti. M-a intrebat cum? Eu am rapuns Nu stiu.