V

70 8 2
                                    

    Ne indreptam spre cabana,amandoi fiind foarte curiosi de ceea ce se afla acolo.Se apropie si deschide usa.Un miros de lumanari se simte dinauntru...pasim incet pe asa-zisul hol si mergem spre camera din fata,care era si singura.Deschidem incet usa,iar in fata era un tablou care mi-a atras atentia.Restul camerei era banal,nimic neobisnuit:un pat,un fotoliu,o masuta,o veioza sparta,si cateva decoratiui prafuite...insa tabloul acela...Vai,doamne:era pictat cimitirul in care fusesem mai devreme,la fiecare mormant ardea cate o lumanare si fumul care iesea din ele se intalnea undeva deasupra si formau un nor cenusiu...toate astea erau facute in ulei.Doar imaginati-va.

      Sam vazand ca am ramas in pragul usii cu privirea atinita la tablou,vine in fata mea si ma ia in brate.

        -Ce ai patit? 

       -Nimic,sunt ok.spun eu aprinzand o tigara.

       Mi-o ia din mana si ma saruta.Raman muta.Imi dau drumu sa cad pe prag si ma uit in jos.

      *De ce a facut asta?*imi tot repet in minte.

        -De ce ai facut asta?spun in soapta uitandu-ma inca la minunata podea prafuita.

         Se aseaza in genunchi si incearca sa ma priveasca in ochi,dar nu poate.Nu ma pot uita in ochii lui,cand vad albastrul acela asa de curat ma pierd si devin melancolica.

        -Nu stiu...imi raspunde el la fel de incet.Imi pare rau.Hai sa plecam.

       Ma ridic usor,imi aprind o alta tigara pentru ca prima a ramas la el si iesim din cabana.Inchidem usa incet si ne indreptam spre casa mea asteptandu-ma la venirea alor mei.

       Ajungem in spatele casei,in dreptul geamului meu.Tot drumul a fost parcurs in liniste totala,acum nu voiam sa stric asta asa ca plec fara sa spun ceva si incerc sa evit pe cat posibil contactul vizual,cum am spus si mai sus,ochii lui sunt slabiciunea mea.

     Ajunsa in camera ma arunc in pat si admir iar frumosul meu tavan.

     *De ce a facut asta?De ce?De ce?De ce?* imi repet asta pana adorm,chiar daca era 4PM.

     Ma trezesc dupa 3 ore din cauza ca aud masina lu' tata.Mda,au ajuns...Ca sa par cuminte,ma schimb repede sa nu isi dea seama ca am iesit,imi scot o carte din biblioteca,dau drumu' la muzica(Slipknot) si incep sa "citesc".

      Pe la 10-11 intru pe facebook si vad un mesaj:

"Hei,cum mai esti?"

       Era de la Sam...nu ii raspund,inchid telefonu' si incep sa desenez,inca intrebandu-ma de ce a facut asta.

     *Hei! Are rost sa mai continui? :/ Mi se pare cam stupida.*

Viata mea ca o povesteUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum