Two Souls,One Love

Problemele apar

 
Taehyung îl îmbrățișa pe Yoongi . Robotul îi oferise creatorului său un sărut dulce,dar totul avea să se schimbe. Ochii lui Taehyung au devenit roșii.

-Taehyungie ,ești bine? întrebă Yoongi,puțin îngrijorat.
-Taehyungie este bine,dar tu nu vei fi .

Yoongi nu mai apucă să zică nimic,pentru că robotul îl împinse pe jos.

-Ce naiba?!
-Deci îți place să faci modele după alți oameni,hm?
-Ce tot vorbești?!
-Pregătește-te să mori,Min Yoongi.

Robotul îl prinse pe Yoongi de gât,și îl lipise de perete. Bărbatul respira tot mai greu.

-L-Las- Lasă-m-mă...

Taehyung l-a aruncat pe jos.

-C-Cine ești și c-ce ai fă-făcut cu T-Taehyung?
-Sunt Kim Hye Yoon . Sora adevăratului Kim Taehyung.
-Eu-

~~~~~~~

Yoongi se plimba pe malul mării,când observă un băiat înalt ,cu părul ud ,care ieșea din apa rece.

-Wow! Nu ți-a fost frig?
-Nu,chiar deloc! În Rusia e o tradiție.Apropo,cum te cheamă?
-Sunt Min Yoongi.
-Încântat! Eu sunt Kim Taehyung ,un expert în scufundări.

~~~~~~~~~

Yoongi își adusese aminte de modelul după care l-a făcut pe Taehyung.

-Deci,Min Yoongi, ori îmi dai mie robotul,ori îl distrugi. Ai două zile la dispoziție.

Culoarea ochiilor lui Taehyung a revenit la normal. Robotul picase pe jos. Yoongi știa ce avea de făcut.

Îl sunase pe Suho să vină de urgență la vilă.

-De ce m-ai chemat,Yoongi? întrebase Suho obosit.
-Trebuie să mă ajuți să fac o parolă sigură. Cea de acum a fost spartă.
-Unde e Taehyung.
-L-am dus în laborator. (A/N: Laboratorul lui Dexter :3 )

Cei doi s-au îndreptat spre laboratorul unde se afla robotul.

Suho ,fiind un hacker mirobolant, a reușit să facă parola în așa fel încât să fie deblocată cu amprenta lui Yoongi .

-Suho,de când te-ai făcut așa deștept?
-Mereu am fost,doar că în liceu nu voiam să arat asta.

Cei doi au râs. Cu amprenta sa,Yoongi l-a activat pe Taehyung.

-Căpșunică,îmi pare rău! Am fost controlat de - Nu am idee de cine și-
-Shh ... Totul e bine acum,Taehyungie.

Yoongi îl trase pe Taehyung de guler într-un sărut pasional. Cum era de așteotat,Suho s-a întors cu scaunul către perete. Se simțea în plus în acel moment ,dar ,să fim sinceri,cui îi pasă de asta?

Întrebări?