☼︎𝙾𝚞𝚛 𝚍𝚎𝚜𝚝𝚒𝚗𝚢.☼︎

4.

~ Jessica pov's ~
Ana: bună băieții
- Stai, ii știi pe toți?
Selina: vezi dacă n-ai rămas ieri cu noi
După ce mi-a zis fiecare numele am strâns mâna cu toți și m-am prezentat și eu
-Sunt Jessica
Tae: Știm
- Păi bineînțeles că tu știi, sper că n-ai gucci și în seara asta, n-aș vrea să sar iară pe tine- zic dându-mi ochii peste cap
Jungkook: cred că ar fi mai bine să-i lăsăm singuri
Selina: Da, vorbiți, baftă.
- Nu este nevoie, merg să beau ceva- ma indrept spre masa plină cu băuturi când brunetul mă prinde de mână și mă învârte spre el
Tae: Cred că am început cu piciorul greșit, aș vrea să-ți cer scuze.
- E oke, oricum nici nu ne cunoastem.
Tae: Da..
Mă întorc spre băutură și mă servesc cu un pahar de bere

~ Selina pov's ~
- Și ce facem acuma?
Ana: sigur se împrieteneste ea cu el, nu te teme
- Nu mă tem deloc, îmi pare rău pentru el, la nervii ei, dacă o apucă săracu băiat o ia la fugă
Toți încep să râdă și namjoon spune
: na eu merg că am ceva treabă, simtiti va ca la voi acasă, puteți face ce vreți
Jin: Eu merg să mânc și să mai dansez cu cineva
Yoongi : Eu mă intorc la muzica mea, vă salut
Hoseok: vin și eu cu tine, o parte din coreografie nu-mi place
Jungkook: Măcar azi să vă distrați, lăsați munca pe mâine
Hoseok: Nu, trebuie să ne îmbunătățim, noi mergem
Jungkook: Na bine, atunci spor. Jimin, mergi și tu cu Ana să-i arăți cum e pe aici
- și eu ce fac
Jungkook: Hai cu mine
Îl urmăresc până la al 2-lea etaj din casă, intrăm intr-o cameră iar eu îndrăznesc
- Ce crezi că facem aici? Sper că n-ai înțeles greșit, nu sunt genul ăla de fată.
Jungkook: cred că tu ai inteles greșit, am vrut doar să-ți cant ceva la chitară
- știi să cânți la chitară, fain.- încerc să par cat de indiferentă se poate, chiar dacă subiectul asta îmi aduce amintiri neplăcute.
Jungkook: Normal, hai să-ți cant ceva, ce melodie ai vrea?
- orice? Hm atunci lauv să fie
Jungkook: asculți lauv? Wow și eu! Ce melodie ai vrea?
- breathe.
Jungkook: melodia mea preferată! E așa de.. relaxantă
- relaxantă.
Mă uit la el el la mine, am zis-o deodată.
Jungkook: Melodia asta.. îmi amintește de mama mea
- ah.. îmi pare rău..
Jungkook: nu, e ok. Doar că nu o văd de multe luni, ea mă sprijinea în orice, bineînțeles că aici cu băieți totul e frumos..
- dar nu e același chestie, știu foarte bine cum te simți. Gandeste te că părinții tăi te sprijină în continuare, nu ca ai mei
Jungkook: ai tăi nu?
- ideea e că.. mă opresc pentru o secundă și realizez că eu nu trebuie să-mi povestesc viața.
De fapt îmi este foarte greu să mă descarc, nu-l știu nici de 10 minute dar simt că-i pot spune orice simt cu ușurință.
Jungkook: Ideea e că?
Mă trezesc din gânduri și răspund
- Scuze, n-am chef să vorbesc despre asta
Jungkook: te înțeleg perfect, stai linistită, nu te oblig.
- Na hai să aud cum cânți
Jungkook: scuză mi vocea, sunt puțin răgușit.
Începe și wow..
Vocea lui e așa îngrijită, liniștitoare..
Cum se uită la mine, niciodată nu a mai fost cineva așa de sincer, doar prin cuvinte.
Închid ochii și încep să simt cuvintele cântate, aranjamentul chitarei, îmi dă o stare de libertate, artă pură, atât de bine structurat încât îmi curg lacrimile
Jungkook: De ce plângi? S-a întâmplat ceva?
- nu, nimic, totul e atât de perfect, plâng de fericire stai liniștit..
Jungkook: mă bucur că ți-a plăcut!
- inspir și spun: sincer.. mereu mi-am dorit să învăț să cânt la chitară.
Jungkook: Atunci e foarte bine! O să ai un profesor bun
- cine?
Jungkook: Eu madame- zise ridicând mâna spre mine
Îl privesc și rad.
Am ajuns în rai.

~ Ana pov's ~
Jimin: iar aici este, după câte poți vedea un teren de baschet
Încep să râd și zic: poate vrei să te umilesc
Jimin: Ești o fată curajoasă! Totuși nu vreau să-ți stric starea dar sunt cel mai bun la acest joc
- Punem pariu?- ii iau mingea din mână și încep să o arunc făcând coș
El rămâne uimit, mă urmărește, până când nu-mi fura mingea din mână
- Înălțimea e de vină- zic punând botul
Jimin: chiar deloc, ești bună! Dar hai să văd dacă mi-o iei pe asta din mână- zice făcând pași de dans ciudați dar în același timp il faceau atat de drăguț, și stralucitor..
Fug spre el încercând să-i fur mingea
El o ridică cât de înalt se poate
Iar eu deșteaptă, mă urc pe papucii lui și îl văd atât de aproape, mă uit la el..
Și îmi pierd echilibrul, el încercând să mă prindă, picăm amandoi ca proștii.
Jimin: ești bine? Te ajut să te ridici!- zise ingrijorat
Eu încep să rad ca proasta
- A fost asa de fain, mai vreau o data!
Jimin: să pici sau?
Râdem împreună până nu ne intindem pe iarba aceea verde
- stelele sunt ceva minunat
Jimin: Luna e cea mai importantă, știi nu poți număra stelele când ai deja ceva atât de stalucitor în fața ta care face cat toate stelele!
- îmi place cum gândești
Jimin: uite, am adus bere, hai să bem
Incepem să ne prostim, la cine face mai multe shot uri, știu ca cu berea nu e același chestie dar totuși deja se învârte tot
-pot să te întreb ceva?
Jimin: desigur
- e greu să fi o vedetă?
Jimin: eh..- se așează pe o parte iar uitându-se la lună continua- câteodată când nu mai ai speranțe, te uiți cu o bere în mână la cer și speri să fie doar un vis, dar după realizezi că acel vis chiar e realitate.
Pot spune că la început eram fericiți,chiar dacă a fost greu, acuma când avem tot, parcă nu mai avem nimic.
- n-am mai auzit cuvinte atât de profunde.
Jimin: Mersi, multe s-au schimbat, dar până la urmă, tot copilași am rămas- zise punându și mâna în păr.
Mă uit la el intens, e perfect.
E atat de drăguț și ii ador maturitatea..
-pot să te sărut?- îndrăznesc
Jimin se uita zâmbind și zice
Ești perfectă, dar nu-i momentul.
Pot spune că m-am întristat puțin, îmi acopăr fața de rușine.
Jimin: nu te acoperi, ești perfectă, doar că.. nu aș vrea să repet același greșeală.
- nu scuze mă tu, sunt puțin amețită, probabil că mâine nu o să-mi amintesc nimic
.
.