Păzește-ți Spatele! [F.F Frații Munteanu]

fică de cățea..

Încercam să respir în rochia asta stupidă și să îmi țin echilibrul pe pantofi ăștia și mai stupizi! Îl tineam pe Cristi de braț în timp ce mergeam spre intrarea în școală, balul se ține în sala de sport ca de obicei fiindcă avem o directoare zgârcită.

Arătam ca ultima panaramă cu rochia aia iar idiotul ăsta râdea de mine. M-am uitat urât la el si l-am plesnit, acesta dându-mi o privire urâtă. Am zâmbit dulce și l-am tras după mine la o masă mai îndepărtată de elevi.

Sa uitat în jur și după la mine.
-Să ști că mama ne-a înscris pentru regele și regina balului.
Mi-am dat o palmă mintală și am căutat telefonul în mica gentuță.
-Nu raspunde. Am oftat frustrată și l-am îndesat la loc privindu-l pe Cristi, știam amândoi ce o să se întâmple.

-Chiar crezi că ar face asta? Se uită panicat la mine sperând să nu fie adevărat.
-Nu cred. Spun văzând că pare mai ușurat acum. Sunt foarte sigură că vor face asta!

Știam că mama nu va sta deoparte și va da mită pentru voturi doar pentru a ieși noi doi cuplul balului. Însă nu credeam că și Alina, mama băieților ,să fie așa băgăcioasă și enervantă!

Mă gândeam la un plan de evadare din locul ăsta, am putea ieși direct pe ușă, dar nu ar mai fi amuzant. Mă uit prin sală căutând orice ieșire posibilă și amuzantă. Am zâmbit când am văzut debaraua sălii de sport pe cealaltă parte.

I-am atras atenția lui Cristi și am arătat spre ușă.
-De ce nu ieșim direct...
-Pentru că nu ar mai fi amuzant. Îl întrerup mergând înainte.
Încerc să merg cât de normal pot însă tocurile mă dezavantajează!
-Zici că ești beată! Mă apucă Cristi de braț oferindu-mi puțină stabilitate.
-E prima oară când merg pe așa ceva.
A zâmbit continuând drumul către debara. Câțiva pași, doar câțiva pași nenorociți mă mai despart de libertate. Dar 'Karma is a bitch' și o curvă și mai mare este Andreea care vine lângă noi cu prietenele ei.

-Cristi , vreau să vorbim puțin.
Jur că nu am nimic cu ea, dar când îi văd fața și îi aud vocea îmi vine să îi dau un pumn!
-Spune. Mi-am dat ochii peste cap privind-o plictisită.
-Singuri. Încearcă să îl tragă de mână dar nu se mișcă.
-Ce e așa important de nu poate fi spus în fața iubitei mele? A arătat spre mine iar în momentul ăla eram șocată, cine e cine?
-Eu?
-Ea? Parcă ți-am zis să îl lași în pace.
-Hai cărate. Am mers înainte însă târfa ma tras de păr. M-am întors nervoasă și am mers la ea înfigându-mi mâinile în extensiile ei de doi bani.
-Cum îndrăznește o fică de cățea să mă atingă?! M-am răstit la ea și am împins-o pe jos. Acolo îți e locul!

Am simțit cum ceva rece este turnat pe mine iar când m-am întors una din clonele diavolului era cu un bol de punci gol în mâini.
-Tu nu ai ce caută cu el, Cristi e cel mai frumos și bun băiat, nu îl meriți tu! Tupeistă clona asta.
Am zâmbit drăcește mergând spre ea, însă, însuși diavolul m-a prins de tocul pantofului și la rupt, cum a făcut asta, nu știu, m-am dezechilibrat și am căzut.

-Crezi că asta mă poate opri? Am râs arogant și m-am ridicat aruncând pantofi din picioare, în secunda următoare mica clona era pe podea langa mucoasa aia.

Toți elevi erau strânși în jurul nostru.
-Ce vă uitați așa, vreți și voi?! Am strigat tare fiind gata să sar la bătaie însă Vlad mă oprește.
-Gata nervoasă mică, hai să te ducem acasă.
Mă i-a pe sus și mă duce afară.

-De ce nu ai intervenit?! Am țipat la Cristi cât mă țineau plămâni.
-Ce puteam face eu? Se abținea să râdă, se vedea clar asta.
-Puteai să nu lași târfa aia nenorocită să toarne punci pe mine! Am strigat la fel de tare. Dacă nu ziceai că sunt iubita ta nu s-ar fi întâmplat asta! Îl omoram cu privirea.. iar răspunsul pe care mi la da a fost ultima picătură pe seara asta.
-Era prea amuzant să văd cum vă bateți și dacă nu intervenea Vlad sigur te bătea Andreea, să fim serioși, ești doar o răsfățată.
Am început să râd nervos trosnindu-mi degetele mâinilor iar în următoarea secundă palma mea a făcut contact puternic cu obrazul lui.
-Nu pot să cred că am acceptat să vin cu tine la prostia asta de bal.

Vroiam să plec cât mai repede de acolo, răsfățată...eu? Nici măcar nu mă cunoaște încât să își permită să spună asta.

-Casi, vino.
Mi-a arătat Vlad mașina tatălui său, care tocmai a ajuns.

Am coborât din mașina tatălui băieților cerându-mi încă odată scuze că am udat scaunul.
L-am salutat pe Vlad iar la Cristi i-am arătat cel mai frumos semn din univers și am plecat nervoasă către ușa casei.

-Ohh, Cristi Munteanu e frumos, Cristi Munteanu e iubirea vieții mele.  Spun pe un ton sarcastic ,cu vocea pițigăiată.  Cristian! CRISTIAN! Să te duci dracu Cristian Munteanu!

Am intrat în casă fiind întâmpinată de o altă făptură insuportabilă...mama. În momentul de față nu cred că mai suport pe nimeni, vreau doar sa ajung în cameră și să îmi vărs nervi pe un perete.

-Casiana..ce sa întâmplat cu tine? Întreabă mama șocată văzând halul în care am ajuns acasă. Desculță, cu tocul unui pantof rupt, udă și ciufulită, noroc că nu mă machiasem.
-Spune-i prietenei tale să își întrebe fiul cu care mai obligat să merg la balul ăla stupid!  Am urcat scările aruncând pantofi în spate si am început să fug auzind că ceva sa spart.
-Casianaaa!
Am închis ușa în urma mea , din păcate nu cu cheia fiindcă mi-a fost confiscată de când m-am închis în cameră pentru a nu merge la liceu..viața e frumoasă!

O să mi-o plătești Cristi! Și tu și curvele alea!

-Și eu care nu vroiam să mai fac dus azi...