"Nu cred într-un destin care cade asupra oamenilor oricum ar acționa, dar cred într-un destin care cade asupra lor dacă nu acționează" --Buddha
Să fi fost dorința de a o revedea sau simplul fapt că voia să simtă că se implică mai mult decât a completa un cec? Pentru o secundă dăinuia ideea că era doar intenția de a ajuta, iar mai apoi se contrazicea și se numea mincinos, căci chipul ei drăgălaș era adevăratul motiv. Simțea nevoia să fie în preajma ei, să o cunoască mai bine, într-un cuvânt să devină un prieten al ei. Reușise să capteze atenția mamei sale_ lucru ușor de altfel, căci era și ea o mare iubitoare de animale_ și împreună cu ea urmau să viziteze adăpostul în aceea zi.
Nu reușise să o vadă în aceea zi, dar nu se simțea descurajat, căci reușise să se împrietenească cu Deuce, care îi făcuse un tur complet al locului. A doua zi situația reuși să o zărească în treacăt, dar simți că e mai înțelept din partea lui să nu insiste, ci să lase timpul să lucreze în favoarea sa.
Reveni în ziua următoare de la prima oră, întrebând pe fiecare în parte dintre voluntari cu ce poate fi de folos. În caz că va fi mai norocos azi nu voia să fie zărit hoinărind ca un netot dintr-un loc în altul. Pe la amiază o zări în treacăt, dar se abținu să îi iasă în cale, ci își continuă munca începută. Lătratul vesel al celor trei cane corso în țarcul cărora curăța îl avertiză că cineva cunoscut se apropie.
- Bună! se auzi vocea celei mult așteptate.
-Acum frumoasa mea, o clipă și ajung și la tine,spuse el îndreptându-și privirea către următorul țarc din dreapta unde se afla nedespărțitul cuplu de pitbulli Jazzy și Leo. Oh, bună! Ce surpriză plăcută să te revăd!
- Și eu care credeam că eu sunt cea frumoasă pe aici, comentă Lara râzând și privind cu drag către cele două patrupede.
- După Jazzy, variantă feminină variantă de Gavroche, răspunse Scott, făcându-i cu ochiul.
-C;est bien, spuse amuzată și își trase șapca mai peste ochi. Oh, uită-te cum te urmărește dulcele de Leo acum! Vezi că faci pe cineva gelos! în timp ce îl mângâia pe neastâmpăratul ei amic necuvântător.Sunt foarte atașați, lucru care e foarte bine, doar că în cazul în care vor fi adoptați singura soluție ar fi să fie luați de aceeași persoană, altfel am face mai mult rău decât bine.
- Am observat și eu acest lucru, spuse Scott gânditor. Mi-aș dori foarte mult să îi iau eu. Nu i-am spus nimic încă mamei, dar voi observa astăzi cum reacționează în preajma Lizzei. I-am propus să o aducă și pe ea dacă tot vine astăzi.
- Cine e Lizza? întrebă Lara confuză.
- Este feblețea mamei. Un metis de teckel. Cred că are în jur de treisprezece ani. A fost cadou din partea tatei, înainte ca el.. în fine. Aș vrea să îi fac o surpriză de ziua ei, dar ca să fie și o alegere bună, am nevoie să văd cum reacționează Lizza în preajma lor. Din partea mamei mă aștept să fie dragoste la prima vedere, de mult voia să îi aducă un camarad bătrânioarei noastre.
-Sper să fiu și eu prin preajmă, să vedem ce iese. Dar totuși nu crezi că este prea mult să îi aduci doi pitbulli în loc de unul? Au nevoie de multă atenție, și au o energie..
- Așteaptă să o cunoști pe mama , răspunse el stăpânindu-și cu greu râsul.
Ocupați cum erau să discute, nici nu observaseră că cineva asculta atent, iar apoi se retrăsese încet, dar continuând să analizeze pe furiș fiecare mișcare făcută de simpaticul Scott. Pretextând că verifică dacă totul e în ordine se plimba în direcția unde mergeau și ei.
CITEȘTI
O eternitate de nebunie
Humor*Pentru legiune( prietenele mele de suflet alături de care am scris și cărora le datorez tot, vă țucă mama) *Nu este o carte în sine, ci scenarii alternative ale unor personaje din "Păpușarul" , direcționate către latura comică uneori...