Un suflet,atât
Fragil,secat de vise
Pierdut,fără iubire
Un suflet, atât
L-am ascuns în liniște, în infinit
Crezând că îi voi face bine
Dar am greșit
Un suflet,atât
Prea naiv,prea sensibil
Pentru o asemenea realitate
Așteptând în zadar raze strălucite
Să-l încălzească de atâta ger amar
Un suflet,sufocat de răutatea
Ce predomină în jurul său
El a secat,a pierdut jocul
Și ce a rămas din acel suflet?
Doar o rană care plânge
Uitată,undeva prin timp
Un suflet, atât.
Alcătuit din multe cioburi
Alcătuit din picături de speranță
Alcătuit din frică,din curaj
Având cândva un deznodământ
Un suflet, atât.
