Ruina

7 0 0
                                    

  Dupa tot ce s-a intamplat luna asta,nimic nu ma mai poate surprinde. Sunt cu prienenii mei afara. Imi suna telefonul,este um numar necunoscut. Raspund.
*convorbire telefonica*
Omul:Buna seara! Vino urgent la spital! Tatal tau a facut accident!
*convorbire telefonica incheiata*
Eu imi scap telefonul din mana. Tremur. Ma Simt ametita. Prietenii mei ma duc la spital,unde il vad pe tata. E mai rau decat credeam. Nu pot sa cred! Doctorii spum ca nu mai are sanse la viata. Nu se poate termina asa!! Este imposibil! De ce? De ce intr-o fractiune de secunda poti pierde tot?! Mama nu este langa mine,iar eu nu mai am pe nimeni sa ma inteleaga... De fiecare data cand aveam o problema,el era langa mine,iar acum? Ce ar trebui sa fac acum?! Nu pot renunta! El mereu imi spunea: "fata mea nu renunta niciodata!"
    Nu am putut sa dorm toata noaptea. Am plans..lacrimi...lacrimi...lacrimi...
Mama are mereu treaba cu job-ul ei,asa ca nu o intereseaza deloc despre nimic.
    Este ora 8,ma duc la spital,doctorii mi au spus ca tatal meu mai are doar 3 ore de trait,deoarece accidentul i-a ranit prea tare cutia cerebrala. Eu inca nu pot sa concelt ceea ce s-a intamplat. Este oribil! Prietenii mei nu sunt langa mine...nimeni nu este langa mine..Sper sa trec peste tot.

Prietenă Cu Singurătatea Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum