Ajung acasa. Nu este nimeni. Pe biroul mamei este o scrisoare in care imi povesteste tot ceea ce s-a intamplat.
"Draga mea,stiu ca iti este greu,dar sa stii ca te iubesc mai mult decat am iubit pe cineva vreodata. Imi pare rau pentru fiecare moment in care credeai ca nu imi pasa. Te-am privit cum cresti din umbra. Nu am vrut sa te atasezi prea mult de mine,pentru ca stiam ca va irma si momentul acesta. Momentul in care afli de ce nu am vrut sa te apropi de mine.
De fapt,eu ti-am fost mereu aproape,doar ca nu in mod direct. Nu am putut. Mi-a fost extrem de greu,dar sper sa ma intelegi. De fiecare data cand voiam sa te imbratisez,sa te simt langa mine,nu puteam. Contiinta imi spunea ca daca te apropi iti va fi mai greu. Asa mi-am doborat dorul,cu un milion de sabii cu durere,pe care doar o mama o poate intelege. Am cancer. Nu am vreut sa afli asa,dar consider ca este cel mai bine asa. Cand tu citesti asta,eu nu mai sunt,imi pare rau,copila mea! Imi pare rau pentru tot! Te iubesc,si iti voi fi alaturi,privindu-te din cer!"
Nu pot sa cred! Acum ca mama nu mai este,nu imi mai vad rostul pe aceasta lume! Cum sa fiu puternica,cand nu mai am pe nimeni! Cum?!
CITEȘTI
Prietenă Cu Singurătatea
Novela JuvenilAmálie este o fata de doar 15 ani,care trece prin foarte multe. Țelul ei este de a fi cinvena si de a nu fi singura. Oare va putea Amálie sa treaca peste toate obstacolele pregatite de viata?
