În această carte se prezintă viața unei tinere fete ce se mută la o nouă școală. Ea este total diferita, remarcându-se prin faptul că mereu poartă o mască pe față pentru a-și acoperi chipul. Dar oare ce dorește să ascundă?
Mutarea a ajutat-o foa...
Mă acomodasem. Școală, colegii, bârfele și totul. Acum era ceva normal. Eu si Ryujin doream sa mergem până afara. Acolo trebuia să ne întâlnim cu ceilalți.
Ryujin: Hai mai repede! Ne așteaptă ceilalți!
Mina: Bine, bine!
Când sa ajungem la locul unde se aflau prietenii noștri, Felix tipa:
Felix: Felor, ați auzit?
Ryujin: Ce?
Felix: Directorul este bolnav. Are o boala foarte contagioasa.
Yuna: Ce? Și?
Chan: Am auzit și eu. Acum stau în izolare toți cei ce au avut contact cu el.
Hyunjin: Stai! Eu l-am ajutat pe director pentru a cara niste cutii.
Mina: Și eu! Eram cu tine atunci!
Soobin: Și ce ne facem?
Mina: Trebuie sa mergem la secretariat.
Hyunjin: Exact! Haide! Voi puteți merge in clasa.
Ne-am îndreptat către secretariat. I-am spus secretarei toată povestea.
Secretara: O nu! Trebuie sa vorbim cu părinții voștri. Acum îi sun.
Noi doi, in acest timp am așteptat.
Mina: Și ce crezi că vor face? Mi-e puțin frica!
Hyunjin: Stai calma. Totul va fi bine.
Și m-a luat în brațe. În brațele lui mă simt în siguranță. Ne înțelegem foarte bine. Suntem, poate, cei mai buni prieteni.
Secretara: Va trebui să stați în izolare ceva timp, din ce cred. Acum i-am chemat pe părinții voștri și un medic. Daca va mai întâlniți cu ceilalți colegi, aveți grijă să nu faceți contact. Pentru orice eventualitate.
Am ieșit amândoi un timp afara. I-am așteptat pe părinții noștrii. Și la mine, cât și la Hyunjin au venit ambii părinți. Erau foarte îngrijorați.
Au stat c-am jumătate de oră să vorbească. Noi am așteptat pe hol.
Mama mea: Mina, îmi pare rau, dar va trebui sa stai 10 zile în izolare alaturi de Hyunjin. Crezi că vei fi bine?
Mina: Sigur! Nu am 6 ani. Ci 16. Stai calma. O să fiu bine.
Mama mea: 🙂 Bine atunci!
Am plecat acasă imediat pentru a-mi face bagajul . M-am schimbat
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
si am plecat. (Chiar daca o sa stau in carantina, asta nu înseamnă că nu am voie sa fiu fashion)
.....
Era o micuță căsuța. Era doar o camera, cu un living și o bucătărie. Acum eram adulți și stim sa ne descurcam, mai ales că eram impreuna.
Am uitat sa va spun că în drum spre "izolare" am vorbit cu Rosé și mi-a spus că s-a anulat pe moment concursul. Eh, așa voi avea și eu ocazia particip.
Acolo ne-am întâlnit cu Hyunjin și familia sa. Ne-am luat rămas bun și au plecat.
Mina: Wow, nu îmi vine să cred ce s-a întâmplat. Dimineața era totul ok ,iar acum suntem împreună în izolare.
Hyunjin: Știu, nici mie. Simt că visez, sincer.
Am despachetat. Căsuța era drăguță. Din nefericire nu aveam prea mult voie afara. Sad ㅠ .Dar nu contează. Mi-am pus hainele in dulap, in timp ce Hyunjin își punea hainele in părea cealaltă de dulap. In camera erau două paturi de o persoana. Livingul era destul de mare , iar bucătăria era open-space.
Repede a ajuns seara. M-am dus sa fac un dus. Fusese o zi destul de grea.
[După 5 minute]
Hyunjinpov.
Am venit de afara. Cerul era superb și nu am mai putut pleca. Mi se făcuse c-am somn și mi-am luat niste haine și doream să mă duc la baie. Deschid ușa și întru. Fara sa îmi dau seama, Mina se afla deja in dus. Din fericire nu m-am văzut, dar i-am observat fata. E CHIAR FOARTE FRUMOASA! O să aștept să văd dacă își va pune masca.
Mina pov.
M-am îmbrăcat în pijamale și m-am îndreptat spre camera. Apoi îl văd pe Hyunjin și îmi duc aminte că nu am masca. Vai!!!!!
Hyunjin: Mina, ce frumos arăți fara masca. Unde este cicatricea de care spuneai?
M-am îndreptat spre o oglindă și am observat că fata mea era ok. Wow! Sincer, nu mi-am m-ai privit fata de mult timp.
Mina: Nu știu ce să spun.
Hyunjin: Mina, suntem prieteni. Nu trebuie sa iti ascunzi fata de mine. Ești foarte frumoasa.
Mina: Mulțumesc! Insa nu mă simt comod așa. Scuza-ma! și mi-am pus masca pe fata.