Between love and danger(Pauza)

Capitolul 2

- Ești bine? Am văzut ce s-a întâmplat mai devreme, însă nu am ajuns la timp. Aish, dacă le prindeam le țineam o morală zdravănă.

Inconștient un zâmbet mi-a apărut în colțul buzelor. Mă simțeam puțin ciudat. Trecuse mult timp de când cineva vorbise normal cu mine.

- Te-ai lovit undeva? Poți să te ridici?

Mi-am cercetat corpul cu privirea, însă nu am descoperit nici urmă de zgârietură. M-am ridicat încet cu ajutorul lui și mi-am scuturat atent hainele.

- Da, sunt bine. Mersi pentru ajutor, i-am spus schițând un zâmbet strâmb.

- Oh, Doamne! Unde-mi sunt manierele?! Jungkook, la dispoziția dumneavoastră, a zis el făcând o plecăciune stângace.

M-am uitat puțin ciudat la el. Oare face reverențe tuturor străinilor pe care-i întâlnește?

- Și numele tău este...?

-Alice, am răspuns aporape șoptit.

-Waa, ce nume neobișnuit! Defapt tu cu totul ești cam neobișnuită, a spus începând să mă cerceteze din cap până-n picioare. Deodată, telefonul a început să-i sune strident.

- Off, am uitat, strigă și-și dădu o palmă peste frunte. Trebuie să plec, dacă mai ai probleme fii sigură c-am să te ajut! a strigat la mine în timp ce intra alergând în școală.

* * *

Incidentul straniu de mai devreme îmi tot apărea în minte în timp ce mergeam alene pe hol, îndreptându-mă spre clasa mea. Nu vroiam să ajung acolo, nu mai aveam puterea să stau izolată intr-un colț, ubservând cum toată lumea râde, vorbește și-și împărtășește secrete. Tânjeam așa de mult să am o prietenă adevărată, o prietenă care să-mi i-a apărarea în fața celorlalți, o prietenă care să vadă direct în sufletu meu și să nu se teamă de aspectul meu.

În timp ce eram afundată în gândurle mele, am ajuns în fața ușii clasei mele. Am oftat încet și am intrat indiferentă. Aveam noroc că diriginta era acolo, altfel aveam să fiu iar supusă unui nou rând de vorbe dureroase. M-am dus la locul meu și m-am așezat cât mai silențios posibil. În graba mea de a trece nevăzută, nu am observat că în fața clasei era un nou elev transferat. Minunat, încă o persoană de care trebuie să mă feresc. Nu toți colegii se purtau urât cu mine, însă cei ce nu-mi făceau nimic mă ignorau complet, ca și cum nu aș exista. Doar când aveam de făcut proiecte împreună îmi adresau câteva cuvinte, dar acelea erau mereu aceleași. ''Nu am nici un chef de proiectul ăsta, ocupă-te tu de el.'' Și așa toată munca cădea pe umerii mei.

- Bună ziua copii! Sper că ați avut o vacanță minunată! Se pare că semestrul ăsta aveți un nou coleg! Vă rog să-l întâmpinați cum trebuie.

- Bună! Sunt noul vostru coleg! Mă numesc Jeon Jung Kook! Încâtat să vă cunosc! Sper să ne înțelegem bine!

JungKook, Jungkook...de unde-mi părea numele ăsta cunoscut? Curiozitatea ma făcut să-mi ridic privirea și pentru prima oară l-am văzut pe elevut transferat. Atunci mi-am dat seama, el era tipul de mai devreme ce mă ajutase să mă ridic. L-am studiat puțin mai bine și am observat că era un tip înalt cu niște trăsături frumoase. Avea ochii negri și rotunzi ca două mărgele, buze pline și un păr brunet puțin ciufulit.

-Hmmm, să vedem unde te așezăm, a spus diriginta gândituare.

O, nu! Singurele locuri libere sunt lângă mine!

- O, chiar acolo la fereastră, lângă domnișoara Alice. Te rog să i-ei loc.

Ascultând de profesoara se îndreptă spre mine și se așeză in locul liber din stânga mea. În dreapta mea stătea o fată ce se transferase în ultima lună din anul trecut. Nu o văzusem prea des. Trecea rar pe la ore, probabil profitând de puținul timp rămas până la vacanță, când profesorii nu prea mai țineau cont de absentatul de la ore. Din câte-mi amintesc o chema Jung Hyo Sun și avea niște trăsături frumose ca ale unui model. Se pare că azi era prezentă, dar se uita absentă pe geam, ignorând tot ce se întâmpla în jurul ei.