V

239 14 2
                                    

Ginny: Dar nu e corect! De ce el și nu eu?!
Harry: Pentru că astea sunt sentimentele mele!
Ginny: Nu voi renunța niciodată la tine, Harry!
Harry: Mhm...vezi să nu uiți!

*Mai târziu*
Harry: Hei Draco-

Harry pov: M-am dus unde stăteam eu și Draco mereu. Dar nu l-am găsit acolo. Și nu doar atunci...nu l-am mai văzut de o săptămână și chiar mie frică să nu fi pățit ceva rău. Sentimentul ăsta de frică este foarte ciudat dar cred că se explică prin faptul că eu îl...iubesc. L-am mai văzut doar la ore și chiar dacă la ora lui Snape făceam poțiunile împreună nu mai era la fel...deabea mai scoteam un cuvânt și sincer nu vreau să fim ca la început. Totul se blochează când Draco vine lângă mine atunci aveam o speranță că totul este bine. Dar...

Draco: De ce mă tot cauți? De ce îți bați capul cu mine Harry? Ce nu înțelegi? Tot ce s-a întâmplat în seara aia a fost o greșală! Între noi s-a terminat tot.

Însă Harry nu a renunțat și a încercat să-l convingă pe Draco să îi spună adevărul. Când au ajuns în baie Draco a aruncat un Sectunsempra spre Harry care cade la pământ. După asta Draco a început să plângă pentru că el nu vrea să facă asta el este obligat să facă asta de când Lucius a aflat că Draco și Harry sunt împreună.
Dar ca prin minune Harry și-a revenit.

În mintea lui Draco: Mersi lui Merlin! Harry ești bine!
Harry: Draco!
Draco: Ce tot vrei de la mine?
Harry: Ce tot vreau de la tine? Acum o săptămână era totul bine dar după? Ce se întâmplă?
Draco: Poate că eu nu te merit! Chiar dacă vreau nu pot!
Harry: Ce?
Draco: Harry un Death Ethen ca mine nu te merită! După acel sărut tatăl meu a aflat tot și mi-a interzis să mai fiu cu tine că dacă nu mă omoară!

După ce a zis asta Draco a început să plângă. Harry nu a mai rezista și l-a luat pe Draco în brațe iar după o secundă înainte să își despartă brațele se sărută iar Draco se dă în spate continuând sărutul.

Doar noi doi {Drarry}Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum