Broken || Sabrina Carpenter

Capitolul 2

Anterior:
Părinții dumneavoastră au suferit un accident și sunt în comă."
"P-poftim?"

Prezent,garajul familiei Claire:

"Mai repede,Bradley!Pornește mașina asta idioată te rog!" Am urlat spre el,încercând să îmi stăpânesc lacrimile.Putem spune că nu făceam o treabă prea bună,dacă ținem cont de obrajii mei,care erau plini de lacrimi.După ce doctorul mi-a spus de accident,i-am închis telefonul în nas și am mers la Bradley,după care i-am spus și lui lucrul pe care nu vroiam să îl aud niciodată.Puteam vedea durerea pe chipul lui cu ușurință,dar încerca să fie puternic pentru mine.

"Încerc,Mell,încerc!Calmează-te,totul o să fie bine.Părinții tăi sunt puternici,știi asta.Vor fi bine,îți promit." Mi-a zis,stergându-mi lacrimile.După ce a reușit să pornească mașina,am plecat spre Spitalul Lowood,probabil întrecând limita de viteză,dar asta nu conta.Tot ce conta era să ajung acolo cât mai repede.

Spitalul Lowood:

"În ce cameră sunt Allison și Christian Claire?" Am întrebat-o pe prima asistentă pe care am văzut-o.Cred că mi-am ridicat puțin vocea..nu,probabil stresul mă face să aud totul mai tare.

"Domnișoară,vă rog să nu țipați,sunteți într-un spital,deranjați pațienții.Calmați-vă sau va trebui să vă dau afară." Se pare că nu era stresul.

"Pardon?Părinții mei sunt în spital și îmi cereți să mă calmez?Și mă și amenințați?Ei bine,aș vrea să știți că sunțeți o-" Criza mea s-a terminat când Bradley și-a pus mâna peste gura mea.Din fericire pentru ea.

"Okay,Mell,cred că e timpul să te relaxezi.Scuzați-o,dar are probleme cu nervii.Acum,în ce cameră se află Allison și Christian Claire?" Probleme cu nervii?!O să am o discuție cu Bradley despre asta.

"Oh,sărăcuța,nu știam.Iar domnul și doamna Claire se află în camera 215,etajul 2.O seară bună!" Cine poate avea o seară bună într-un spital?Asistenta aceaa este o scorpie.Norocul ei că Bradley m-a dus deja în lift.

"Okay,acum,o să țipi la mine dacă îmi mâna?" Din nou zâmbetul acela enervant.Îi place atât de mult să mă enerveze.

"Nu,nu o să țip.Dar o să mă cert cu tine."Am încercat să îi spun,deși nu s-a înțeles nimic clar.

"Bun,mă mulțumesc cu asta.Și să știi că te-am ajutat să nu fi dată afară.Cu plăcere,scumpa.Oh,bun,am ajuns!" Dacă eram în desene animate,aș fi fost roșie,cu fum ieșindu-mi din urechi.

"Ai scăpat,acum.Hai să căutăm camera 215.Și pe doctorul Howard.Repede."

"Aici sunt,domnișoară Claire.Îmi pare rău că am fost așa direct cu..veștile."

"Nu este nimic.Acum,puteți să îmi explicați ce au pățit părinții mei?"

"Doar dacă băiatul pleacă.Nu este rudă,nu?"

"Nu,dar face parte din familie.Acum spuneți.Vă rog." I-am spus pe un ton rece,ținându-l pe Bradley de mână.

"Ei bine,din câte am înțeles,părinții dumneavoastră mergeau spre aeroport,când o mașină a venit pe contrasens și i-a lovit din plin.Șoferul mașinii care i-a lovit a chemat ambulanța,însă a plecat,deci nu știm cine este.I-am adus aici cât de repede am putut și când am ajuns au intrat amândoi în comă.S-ar putea să fie nevoie de operații,dar costă extrem de mult."

"Banii nu sunt o problemă,când trebuie făcută operația?" Cred că Bradley nu își mai simte mâna,la cât de tare l-am strâns.Ei bine,eu nu mai simt nimic.