O promisiune încălcată

'2'

  Mă trezesc cu secvențe noi din noaptea trecută.  E  trecut de amiază ,se pare că îmi revin chiar dacă mai simt câteva înțepături în cap, nemaivorbind de mușchi . Îi simt de parcă am alergat un maraton .Îmi închid ochii și  mai oftez pentru a nu știu câta oară.
   Asta chiar trebuia să se întâmple ?  Îmi afund capul în pernă ,cu speranța că  a fost doar un vis și trebuie să mă trezesc de la sunetul alarmei.Dar nu ,realitatea nu se grăbește să dispară.

Și când mă gândesc că  începutul  nu a fost  atât de rău...
                                   *
Petrecerea a devenit prea obositoare.
Trec printre sutele de tineri care se distrează  și arunc o privire spre ieșire ,unica mea salvare .
Prea multă zarvă ,am nevoie de puțină liniște,altfel înnebunesc.
Ajung la ușă de intrare fără peripeții , fără nici o frază de agățat și fără vreo ciocnire cu cineva necunoscut .

Frigul de afară mă ia pe nepregătite .Cu siguranță rochia neagră , puțin mai scurtă decât permite decența nu mă ajută cu nimic . Aș fi purtat acum și o pereche de blugi , dar Clara nu ar fi admis așa ceva .,, E ziua mea ,fato ! Daca nu vii în rochia pe care am ales-o special pentru aceasta ocazie , nu mai vorbesc cu tine ! Și atunci, încearcă să te revanșezi .Nu o să ai cum " m-a atenționat cu o privire serioasă , la fel cum părinții le  interzic copiilor să vina mai târziu de ora 9 acasă .In pofida frigului ,aceasta amintire îmi aduce zâmbetul pe buze.
Plus la toate ,  mi-am uitat haina , însă nu mai revin ,ar trebui să-l caut pe Alex ,probabil că e cu băieții pe la mașini.
  Ce ar fi dacă am pleca mai repede și am face ce ar fi trebuit de mult să se întâmple, însă eu tot am amânat . Astăzi , astăzi se va întâmpla cu siguranță !
    Imi încolăcesc mainele împrejurul corpului meu și mă îndrept spre zona de unde vin râsete și glasuri. Probabil , Alex e acolo.
    

Trec printre cuplurile și fumătorii care stau în fața clubului . Sunt pe cale să renunț și să mă întorc în club ,dar ceea ce văd mă ia pe nepregătite .
Nici nu știu ce mi-a atras privirea :
Mâinile lui plimbându-se pe corpul ei  , mâinile ei încâlcite în părul lui , apropierea dintre ei  sau faptul că mai era puțin și mai nu și-o trăgeau pe capota de la mașină . Probabil asta s-ar fi întâmplat dacă nu aș fi intervenit eu .
-Alex ? Încerc să rostesc ceva clar și coerent .
- La naiba , Ella ! Se îndepărtează de tipa  cu picioare lungi și  buze mari ,clar arata trăsnet ,spre deosebire de mine...
Îmi închid ochii și oftez ,am  sperat până în ultima clipa , că este un alt băiat , că din pricina întunericului l-am încurcat ,dar nu...
E el  .
Încearcă să se apropie de mine .Dar, ce ar mai fi de spus ? 
  Totul vorbește de la sine : cămașa descheiată , parul răvășit , buzele întredeschise  și poziția fetei de pe capotă completează puzzle-ul . E clar,simplu ,dar doare...
- Ella , lasă-mă să îți explic , nu e ceea ce pare ,doar ...
Doar ce ,sunt oarbă cumva? Sau poate ai crezut în întuneric că sunt eu în locul ei  ?
Mă feresc  în încercarea lui de a mă prinde de mâini și a mă apropia.
Nu am de gând să îi ascult scuzele și minciunile ieftine .Nu pot să îi mai văd fața ,așa că o iau la fuga ,spre necunoscut , auzindu-l totuși cum striga din urmă.

  Nici măcar nu îmi dau seama în ce direcție merg .Ar fi fost total nepoliticos să o sun pe Clarra ,să o încarc cu problemele mele ,cu toate că ar fi în minuta 2 lângă mine .
Lacrimi ? Nu am de gând să plâng.
E frig? Nici vorbă .

Nu îmi pasă nici de tocurile cu care îmi chinui picioarele , nici de rochia care nu e decenta pentru o ora ca aceasta ,nici de privirile insistente ale unora și chiar de claxoanele mașinilor trecute în grabă .
Nu mai simt nimic ,doar știu că doare . Ar trebui să ... Să beau ceva ,da ! A fost o idee bună să îmi iau geanta.
    
La câțiva metri depărtare se afla un bar . În zilele simple nu mi-aș permite să intru în el ,dar astăzi sărbătorim ! 
  De îndată ce întru ,toate privirile se îndreaptă asupra mea.Ha ,de parcă mi-ar păsa.
Mă îndrept încet , cât mă mai pot duce picioarele spre bar .
Se observă diferența dintre acest bar și cele care duhnesc a alcool și fum de țigară .Acesta chiar își merită banii.
Mă așez pe scaun și pufăi extenuată.
M-am simțit vreodată atât de patetică ? - Niciodată !
Îmi pasă - Nicidecum ! 
- O zi grea ?  Mă întreabă barmanul .
-O zi grea ... Spun lungind fraza .Și ce ai pentru astfel de zile ?
-  Ceva tare  .
-La asta mă gândeam și eu .
Aștept liniștită până mi se prepara băutură și fără să mai gândesc ,o dau peste cap cu prima înghițitură.
- Ia-o mai ușor .
- Nu , m-am saturat să fiu calculată ,perfecționistă  ,cuminte .Nu are nevoie nimeni de așa ceva.Toți preferă niste tarfulițe care să nu iasă din cuvântul lor , să fie de acord cu ei mereu,ca niște cățeluși care așteaptă să li se arunce mingea. O fac doar pentru a fi hrănite de doua ori pe zi ,nici plimbare nici joacă nimic. Doar pentru a le aruncă cate un os ,din când în când.
-Și ... De ce m-ai au nevoie ? tu știi ,tu ești bărbat .Îmi îndrept privirea spre el , însă se pare că nu îmi ia cuvintele în serios
-Repetă , îi spun ,   nu a fost atât de tare .
-Asta îți pare ,să vezi peste 20 de minute.
-Nu mi-ai răspuns la întrebare ,spun . Ce vor bărbații ? Sex , pasiune .Înafara de  acestea 2 ,mai au nevoie de ceva ?
    
După încă 3 pahare și jumătate de oră de revizuire a amintirilor cu Alex , decid sa nu-mi mai plang atât de milă. Uite în ce stare am ajuns . Sunt o idioata,e clar,cred că  ar trebui să mă car de aici ...sau să rămân și să mă folosesc din plin de aceasta seara .
De ce ar trebui să-mi aștept Marea Iubire? poate că nu o voi întâlni niciodată  și atunci ce? Poate că ,să mă fi culcat cu vreun tip acum 2,3 ani , acum nu mă aflam în situația asta.  Izbucnesc în râs nebunește ,clar , alcoolul m-a ajuns .
- Vezi , îi spun barmanului ,nici voi nu știți ce vreți . Asta e  marea problemă a genului masculin .
Îmi mai trage o privire  nu prea frumoasă.
-Ok ,ok nu la toată rasa masculina mă refer ,o parte din ea ,adaug .