Ella
Îmi duc mâinile la cap și expir zgomotos
Al treilea ,al treilea buchet ! Câteva zile la rând . Deja simt cum toată clinica e cu ochii pe mine.-De ce nu accepți cina aia ,cine știe ce vrea să spună?
Simțeam că înnebunesc deja , de aceea am acceptat propunerea Cllarei să luăm prânzul la cafeneaua apropiată. Terasa este destul de frumoasă ,iar timpul de afara îți oferă posibilitatea să savurezi câteva momente sub atingerea gingașă a soarelui .
-Da,cu siguranță,tot ce vrea este să vorbim. Îi răspund , după ce îmi iau privirea de la cer .
-Păi din start o să vorbiți . După ,știe el ce are de făcut.
-Cllara , mă ajuți să ies cumva din asta sau doar te amuzi de situație ? O întreb deja iritată.
-De ce îți e frică ,ce va fi dacă te vei lăsa pradă atracției. Trăiește cu ziua de azi. Nu te gândi la consecințe măcar odată !
-M-am lăsat odată ,și nu a dus la nimic bun.
- Femeie , ai de gând să trăiești așa până la bătrânețe?
Când o să fii fericită?De ce nu îți permiți să fii ?
Ai de toate ! Ai un job la care ai visat.
Ai totul calculat și pus la punct.
Mai ai nevoie încă de puțin ca să fii fericită . Gândește-te la ce îți spun,scumpo.
- Eu zic să mergem , ora prânzului e pe sfârșite ,spun și mă uit la ceasul de pe mână .Conversația asta nu rezolvă nimic .-Azi nu a venit nici un buchet .Poate s-a săturat să alerge după mine. Îi spun în timp ce ridicăm pragurile clinicii.
-Nu înțeleg dacă te bucuri sau ești tristă ?
De fapt ,nici eu nu mai știu . Dar știu că dacă o să cedez , nu se va întâmpla nimic bun. Scot un oftat și o privesc în timp ce ea îmi oferă un zâmbet care spune :
,, Ești implicată până-n gât . Dar te descurci tu cumva."
- Se pare că nu s-a terminat . Îmi arată buchetul de trandafiri, deja albi ,de îndată ce am pășit în clădire ,care trona pe masa de recepție .
De fapt nici nu aveam vriun gând că se lasă așa ușor ,spune și chicotește,vizibil, mai fericită decât mine.
-Cine a semnat pentru ei? Întreb nedumerită .
- Nu vă supărăti dacă am semnat eu ,o aud pe Ottilia . Văd că ai admiratori .Straniu...
-Are aici și un bilețel . Îmi îndrept privirea spre mâinile ei și abia acum observ că e mesajul care naiba știe ce conține .
Daca al doilea a fost
,, Mă gândeam la cum săruți... și vreau să o faci din nou."
Iar al treilea : ,, Încă nu pot să te uit "
Mi-e teamă să mă gândesc ce conține al patrulea .
-Nu te-a învățat mama să nu pui mâna pe lucruri străine ? O aud pe Cllara care preia inițiativa ,observând că m-am blocat.
Fără să mai stau o secundă îi smulg bilețelul din mână , scoțînd un ,, Căuta-ți de treabă ,Otilia ! Lasă invidia pe altă dată ! "
Și mă îndrept spre biroul lui.
Să îl înfrunt . Din nou!Dacă îl citea ea ... era groaznic . Urma să fiu subiectul de discuții a unei întregi clinici. Să vă ia naiba ,pe ambii!
-Uite unde se putea ajunge .Era cât pe ce să-l citească cineva .
Fac ceea ce am făcut cu câteva zile în urmă ,când am decis să îi ignor gesturile. Îi trântesc în fața bilețelul ca mai apoi să își ridice privirea spre mine .- Te așteptam , îl aud spunând ,ceea ce îmi alimentează nervozitatea.
L-ai citit ?
-Nu ,și nu am de gând să o fac ,îi spun destul de rece.
Acum dacă mă gândesc ,eram prea stresată ca să îl mai deschid .
Se ridică de pe fotoliu ,ceea ce mă face să mă dau un pas mai în spate ...și încă unul.Nu îl suport în apropierea mea.
Se îndreaptă tăcut spre mine ,iar eu continui să fac pași în urmă.
-Ce naiba crezi că faci ? Reușesc să îl întreb cu un glas tremurător .
CITEȘTI
O promisiune încălcată
RomansaAș fi vrut să nu ne întâlnim niciodată. Ești prea greu de uitat, Edward Scott ! *** - Mi-ai promis , mi-ai promis că nu ne vom mai vedea niciodată ,de ce naiba ai aparut în calea mea și mi-ai dat lumea peste c...