În văpaia stelelor, imaginea îşi făcea conturul permanent; ochii săi de jad şi pielea cristalină nu încetau să apară în amintiri. Buzele ei roz, pale, aproape perfecte, se opreau în dreptul feţei, jucându-se cu imaginaţia lui. Îi provoca multe vise băiatului cu părul de nea, căci ea era cea care îi completa lipsurile şi îl făcea să simtă, din nou, iubirea. Îl lăsa să prindă aripi, în timp ce inima lui bătea mai repede ca niciodată, aerul abia făcându-şi loc în plămâni, sufocaţi de atâta afecţiune. Iar ea, de asemenea, simţea parfumul îmbătător al trupului său înveşmântat în mantia galaxiei, ochii fiind unicul cer înspre care are puterea să se uite, acele două mări învolburate, care au prins viaţă, umplându-i reflecţia. Numai două suflete pure se puteau încadra în melancolia nopţilor de vară adolescentine, fiind împreună din cauza destinelor încurcate, modelate într-unul singur, care vrea să le aducă sfârşitul, în braţele unei catastrofe alcătuite din teamă şi singurătate. Chiar şi după cea mai aprigă furtună apare curcubeul, darul mult aşteptat al unicului Dumnezeu pe care-L cunoaştem; acesta avea de gând să apară, într-o zi, în viaţa celor două flăcări eterne, însă până atunci, s-au decis că ar fi mai bine să lumineze împreună, pentru a-şi putea învinge propriile temeri şi nesiguranţe. ❞fairy tales are more than true: not because they tell us that dragons exist, but because they tell us that dragons can be beaten❞ - ng.
6 parts